Essay:

Essay details:

  • Subject area(s): Marketing
  • Price: Free download
  • Published on: 14th September 2019
  • File format: Text
  • Number of pages: 2

Text preview of this essay:

This page is a preview - download the full version of this essay above.

Sistemul electoral și sistemul de partide din România, indici ai democrației

Abstract

În lucrarea prezentă ne-am propus să demonstrăm  dezvoltarea democratică a României în postcomunism, urmărind procesul electoral parlamentar și sistemul de partide din ultimii 26 de ani. De asemenea, vom enunța aspectele importante ce caracterizează perioada electorală postdecembristă.

A. Cadru teoretic

Aderarea României în cadrul Uniunii Europene, la 1 ianuarie 2007, avea să devină unul dintre momentele de maximă importanță din istoria postcomunistă, întrucât „Romania a obținut un adevărat certificat de calitate democratică''(Preda și Soare, 2008, pg. 5). Aceasta nu a dispus de o dezvoltare succesivă, accelerată, ci mai degrabă una sinuasă, lină care a dus la formarea unui stat democratic reflectat atât în sistemul de partide, cât și în sistemul electoral. De ce ar investi cineva în România? Pentru a investi, trebuie mai întâi să înțelegi țara respectivă, să-i descoperi istoria, slăbiciunile și doar apoi să încerci să adaugi tu însuți o cărămidă! Așadar vom „incepe cu inceputul''!

Imediat după căderea comunismului, sistemul românesc a suferit schimbări structurale fundamentale: s-a trecut la scrutinul uninominal și la alegerile parlamentare, s-au instituit colegiile  uninominale, au fost revăzute normele de reprezentare, formula electorală, structura buletinului de vot, magnitudinea circumscripţiei, metodele de atribuire a mandatelor, respectiv a componente pe care Douglas W.Rae, în The political conquences of electoral laws, le numea ca ”principalele componente ale oricărui sistem” ((Pătru) 2009, pg. 3).

Vom începe cu anul 1990 când a fost ales primul parlament postdecembrist. Acesta a avut un mandat de 2 ani, fiind compus din 28 de formațiuni politice (11 minorități) în Adunarea Deputaților și 7 formațiuni în Senat. Acesta a avut ca bază legislativă  ‘'Decretul-Lege nr. 92 din 14 martie 1990  în care Parlamentul era ales prin vot proporțional, pe liste de partid, fară existența unui prag electoral'' („PARLAMENTUL ROMÂNIEI 1990 – 2012. Cele șase legislaturi postdecembriste”, 2012). Participarea la vot a cetățenilor a fost în număr mare, astfel că  86,19% din cetățenii cu drept de vot și-au exprimat preferințele politice (în 1990 alegerile prezidențiale au avut loc în aceeași zi cu alegerile parlamentare). Rezultatele alegerilor la Senat anunță 67,02% din voturi pentru FSN,  7,2% pentru UDMR și 7.06% pentru PNL. Cu toate acestea FSN a obținut 76,47% din locuri, UDMR 10.08%, iar PNL 8.4% din locuri. La Camera Deputaților 66,31% din voturi au fost obținute de FSN (cu 66,41% din locuri), 7,23% din voturi au fost obținute de UDMR (cu 7,32%  din locuri), iar 6,41% din voturi au fost obținute de PNL (cu 7,32% din locuri).

Cea de-a doua legislatură a fost aleasă în 1992 și a fost prima în ordine consititutională datorită Constituției din 1991.  Aceasta a avut un mandat de 4 ani. Legea electorală, elaborată după adoptarea Consitutitiei, impunea în premieră un prag electoral de 3% ceea ce arată începutul unor noi principii democratice. Norma de reprezentare parlamentară a fost modificată, ceea ce a dus la redimensionarea camerelor prin reducerea locurilor la deputați (de la 396, la 328) și creșterea locurilor la Senat (de la 119, la 143) – numărul mandatelor s-a redus cu 8,5%, ajungând la 471. În ceea ce privește reprezentarea specială, s-a acordat un mandat de deputat pentru fiecare dintre organizațiile minorităților naționale recunoscute oficial care nu depășeau pragul electoral – numărul organizațiilor minorităților naționale reprezentate în Camera Deputaților a fost de 13. („PARLAMENTUL ROMÂNIEI 1990 – 2012. Cele șase legislaturi postdecembriste”, 2012).

Cel de-al treilea parlament  din 1996 a fost și el important prin realizarea primei alternanțe la putere după 1989. În 2008 au fost alegerile parlamentare, primele separate de alegerile prezidențiale și primele în care a funcționat votul uninominal , echilibrând pentru prima dată din perioada postcomunistă parlamentul minoritar. Pe 13 octobrie 2009, pentru prima dată în istoria României,  parlamentul a aprobat o moțiune de cenzură la adresa guvernului. De atunci până în 2012, Parlamentul a investit patru guverne și a dat jos două prin moțiunea de cenzură, a dispus de trei majorități parlamentare diferite, a suspendat președintele, a schimbat doi președinți la Senat și unul la Camera Deputaților, a avut parte de  greva parlamentară, a dat afară un parlamentar incompatibil la Cameră și a menținut unul la Senat, a apărat de percheziție și arestare doi deputați (Ridzi și Pasat) și nu în ultimul rând a blocat anchetarea unui fost ministru (Borbely).

În România se practică scrutinul cu reprezentare proporţională pe liste închise pentru alegerea Parlamentului; acestea se fac o data la 4 ani, iar țara noastră a dispus de 6 alegeri parlamentare. Trebuie subliniat că sistemul electoral de tip proporţional este cel mai răspândit astăzi în democraţiile occidentale. Ţări cu tradiţie democratică, precum şi noile democraţii emergente  împărtăşesc diferite variante ale sistemului de reprezentare proporţională pe liste ((Pătru) 2009, pg. 28).

Această evoluție a sistemului electoral și a sistemului de partide evidențiază progresul spre democrație al României, stabilitatea politică și funcționarea corectă și democratică a sistemului, respectarea princiipilor democratice, întrucât partidele și sistemul politic ”se validează și se definesc prin alegeri”, iar acest progres este încurajator pentru oricine este interesat de a investi în economia unei țări. Consideram că motivul pentru care România ar trebui să devină proiectul multor investiții  remarcabile stă la temelia studiilor şi cercetărilor sociologice având ca obiect procesele electorale din România postcomunistă, procese care în ultima perioadă au caăpătat o tendinţă de profesionalizare şi specializare, în condiţiile în care şi în acest domeniu s-au impus rigorile marketizării ((Pătru) 2009, pg. 13).

B. Cadrul metodologic

Sistemele electorale au ca și componente: formula electorală, magnitudinea circumscripției, pragul electoral, numărul total de membrii ai corpului ce urmează să fie ales, influența alegerilor prezidențiale asupra alegerilor legislative, distribuția inechitabilă și legăturile electorale dintre partide ce se manifestă cu ajutorul listelor de partid prin metoda d'Hont  și Sainte-Lague în funcție de indicii aferenți. Insă Arend Lijphart spune că ”democraţiile pot fi dispuse pe harta conceptuală după două seturi de variabile independente, în două dimensiuni: dimensiunea executiv – partide (a împărţirii puterii -  power sharing) şi dimensiunea federal – unitar (a divizării puterii –division of power).” ceea ce face ca Romania sa  fie un sistem multipartidist, sistemul electoral fiind RP.  

În ceea ce privește componentele unui sistem electoral acestea se traduc astfel: magnitudinea circumpscipției înseamnă numărul de candidați care urmează a fi aleși într-o circumpscripție electorală. Creșterea magnitudinii conferă proportținalitate și avantajează partidele mici. Pragul electoral se traduce printr-o pierdere în ceea ce privește partidele mici de a câștiga alegerile. Numărul total de membrii ai corpului ce urmează să fie ales afectează proporționalitatea, întrucât pentru un legislativ mic nu există metodă proporțională de distribuție a locurilor, iar partidele mici ar fi subreprezentate. Influența alegerilor prezindențiale asupra alegerilor legislative este reală, întrucât președintele este cel mai ”premiu politic”, iar partidele mici nu au șansa de a-l câștiga. Distribuția inchetabilă a circumpscripțiilor poate duce la disproporționalitate electorală.

În cazul în care ne dorim să punem în funcţiune un astfel de proiect, vom apela la o cercetare sociologică pe baza căreia vom prelua informaţiile, ceea ce va oferi vigoare proiectului propus. A se semnala ideea că unii competitori ‘'care domină piaţa cercetării sociologice în domeniul electoral, indiferent de titulatură, s-au orientat deopotrivă spre sondaje de opinie în perioadele preelectorale la scară naţională, cât şi spre anchetele sociale interesând diferiţi comanditori, beneficiari (companii private, trusturi de presă scrisă şi audiovizuală, partide politice, organizaţii nonguvernamentale). Institutele de sondare a opiniei publice din România care se bucură de notorietate şi ale căror prestaţii sunt considerate a fi în concordanţă cu criteriile ştiinţifice unanim acceptate pe plan naţional şi internaţional sunt: Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS);Institutul Naţional pentru Studii de Opinie şi Marketing (INSOMAR);Institutul de Marketing şi Sondaje (IMAS);Compania de Cercetare Sociologică şi Branding  (CCSB); Metro Media Transilvania. Institut de studii sociale, sondaje, marketing şi publicitate (MMT) Centrul pentru Studierea Opiniei şi Pieţei (CSOP) si nu in ultimul rand Biroul de Cercetări Sociale (BCS).”( ((Pătru) 2009,pg.13)

Luând în calcul ceea ce ne spune King, Keohane și Verba în legătură cu studiile de cercetare și anume că „timp de mai multe decenii, analiştii politici au dezbătut calităţile şi avantajele studiilor de caz faţă de studiile statistice, ale studiilor regionale faţă de studiile comparative şi ale analizelor “ştiinţifice” ale politicii, bazate pe folosirea metodelor cantitative, faţă de investigaţiile “istorice” bazate pe o profundă analiză şi înţelegere contextuală a materialului'' reiese faptul că „unii cercetători consideră analizele statistice sistematice drept singura modalitate de obţinere a adevărului în ştiinţele sociale”. Așa că ne vom îndrepta spre a demonstra gradul democratic existent în România prin intermediul unor analize statistice ale sistemului electoral  luând ca marjă anii 2008 – 2012, continuând  până în anii 2016 - 2020 în așa fel încât analiza noastră se va baza atât pe date din trecut, continuând cu cele viitoare. Cercetarea bazată pe date istorice poate fi analitică, încercând să evalueze explicaţii alternative printr-un proces de inferenţă cauzală validă. Istoria, şi sociologia istorică, nu sunt incompatibile cu ştiinţa socială (Skocpol 1984: 374-86). Asemenea materialului  ,,Making Democracy Work (1993)- Robert D. Putnam'', putem testa gradul democrației în România la ora actuală  prin intermediul  interviurilor cu ajutorul unor oameni importanti care au schimbat Romania  dupa  '89. Ipoteza pe care dorim să o testăm prin acest demers este că prin intermediul analizei sistemului electoral și cel al partidelor, analizând deci politicul, putem stabili legături cu economicul, concluzionând că România are mediul necesar pentru a atrage invetitori străini și de a susține economic aceste investii, pentru prosperitatea și eficiența celor dispuși să investească.

În concluzie, România a trecut de la un regim comunist la unul democratic. Parcursul acesteia a fost unul lin, drept pentru  care a avut nevoie de mai multe legislaturi pentru a atinge valorile democratice. În prezent, România poate oferi stabilitate politică și economică, deci un mediu propice investițiilor.

Bibliografie

1. Preda, Cristian, și Sorina Soare. 2008. Regimul,partidele și Sistemul Politic din România. București: Nemira

2. Pârvulescu, Cristian. f.a. Politică comparată. Curs.

3. King, Gary, Robert Keohane, și Sidney Verba. 2000. Fundamentele cercetării sociale. Iași: Polirom.

4. (Pătru), Ana-Maria Bercea. 2009.  Evoluţia sistemului electoral în România - rezumat, Universitatea Bucureşti Facultatea De Sociologie Şi Asistenţă Socială Şcoala Doctorală

5. Lijphart, Arend, Cătălin Constantinescu, and Lucian-Dumitru Dîrdală. Modele ale democraţiei: forme de guvernare şi funcţionare în treizeci şi şase de ţări. Polirom, 2000.

6. „PARLAMENTUL ROMANIEI 1990 – 2012. Cele șase legislaturi postdecembriste”. 2012. Alege Digi24. http://alege.digi24.ro/page_sinteze.php?show=2. (accesat la 06.12.2015)

...(download the rest of the essay above)

About this essay:

This essay was submitted to us by a student in order to help you with your studies.

If you use part of this page in your own work, you need to provide a citation, as follows:

Essay Sauce, . Available from:< https://www.essaysauce.com/essays/marketing/2015-12-8-1449588975.php > [Accessed 14.10.19].