Essay:

Essay details:

  • Subject area(s): Marketing
  • Price: Free download
  • Published on: 14th September 2019
  • File format: Text
  • Number of pages: 2

Text preview of this essay:

This page is a preview - download the full version of this essay above.

În această lucrare mi-am propus să prezint motivele pentru care tot mai mulți oameni aleg servicul Uber în detrimentul taxiurilor clasice.  

  Am ales să cercetez această temă, deoarece în ultimii ani, serviciul Uber prezintă un grad de popularitate crescut, continuu și brusc, în schimb ce, servicul de taximetrie clasic scade în ochii oamenilor. În societatea actuală, marea majoritate a activitățile pe care le desfășurăm necesită deplasarea pe porțiuni mari, în timp cât mai util sau la ore târzii când opțiunile de deplasare ne sunt limitate, astfel că mijloacele de transport privat sunt la mare căutare. Uber-ul a devenit un serviciu foarte utilizat de către români, deoarece oferă calitate, promptitudine, corectitudine și siguranță, în schimb ce, de parte opusă, clienții au fost expuși la tentative de fraudă, comportament neadecvat și pericol. Pe lângă toate acestea, existența unei aplicații într-o societate digitalizată reprezintă un mare avantaj, făcând totul mult mai ușor și sigur.

  Acest subiect surprinde o amplă controversă actuală, șoferii de taximetrie susținând că aplicația reprezintă o concurență neloială, aceștia nefiind obligați să plătească anumite taxe specifice taximetriei și să se conformeze legilor din domniu. Taximetriștii au desfășurat mai multe greve, solicitând Confederației Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR) să adopte o ordonanță care să interzică pirateria și activitățile neautorizate de transportare a persoanelor, aceștia pierzând tot mai mult teren în fața competitorilor lor de la Uber. Serviciul Uber este un subiect dezbătut intens în ultima perioadă, punându-se în discuție interzicerea acestuia în România. Ce consecințe ar putea avea această decizie asupra românilor?   

  Uberul este un serviciu de ridesharing, fondat în 2009 și prezent în peste 200 de state din întreaga lume. Această platformă conectează în timp real clienții cu șoferii, oferindu-le șansa să călătorească în siguranță la un cost redus. Serviciul, apărut în 2015 în București, care are un real succes în rândul clienților, a generat o adevărată controversă și o mulțime de neplăceri șoferilor de taximetrie. Deși este de puțin timp pe piață, acesta a reușit să depășească pragul de un milion de utilizatori, obținându-și locul pe piață alături de mijlocul de transport în comun și serviciile de taximetrie.  

  Ideea care a stat la baza creării serviciul Uber a fost nevoia de siguranță a omului, atât a pasagerului, cât și a șoferului. Astfel că, fondatorii companiei au creat o aplicație pentru a satisface nevoia omului de securitate, reducând incidentele fizice și frauda. Pe lângă siguranța, cei de la compania Uber pun accent și pe relațiile care se crează între șoferi și pasageri. Ei afirmă că au pornit de la ideea de a facilita desfășurarea unei curse, dar au ajuns la crearea a „miliarde de momente de conexiune umană” .   

Intrebare de cercetare

De ce tot mai mulți indivizi aleg serviciul Uber în detrimentul taxiurilor clasice?

Cadru teoretic

Când vine vorba de alegerea unor produse/servicii, oameni au diferite scheme cognitive sau criterii după care și-l aleg sau se reorientează. Schimbarea atitudinală este rezultatul primirii și asimilării de informații. Oamenii ajung să-și schimbe atitudinile atunci când conștientizează că această schimbare este în beneficiul lor sau când sunt influențați de părerile celor din jur. Cauzele care duc la schimbarea atitudinală pot fi: de natură psihosociologică (prejudecăți legate de serviciul/produsul respectiv), cauze ce țin de sfera sociologiei consumului și al marketingului (calitatea, satisfacția obținută în urma serviciului/produsului), dar și cauze ce țin de dezvoltarea societății (existența unei aplicații care facilitează acțiunea).

 Prejudecățile

Brown (1995, 5) descrie prejudecățile ca fiind „expresii ale unei atitudini sociale sau ale unor credințe nefavorabile, ale unor sentimente negative sau ale manifestării unui comportament ostil și discriminatoriu față de membrii unui grup, ca urmare a faptului că aceștia fac parte din grupul respectiv”. Chelcea (2010, 348) afirmă despre prejudecăți că sunt „niste păreri pe care indivizii și le formează despre un alt grup social, fără o examinare atentă a acestuia.” Când vine vorba de a lua o decizie, fiecare om se bazează pe scheme cognitive proprii sau pe părerile celorlalți. Schemele mentale se pot forma în urma unei singure experiențe negative avută cu un șofer de taxi, astfel că vei ajunge să consideri că toți șoferii de taxiuri sunt la fel. Pe baza acestor scheme și împărtășirea unor cazuri și situații negative despre șoferi, izolate sau nu, s-a format un întreg ansamblu de zvonuri și prejudecăți, aceștia fiind văzuți ca fiind needucați și asociați cu un anumit grup etnic.

În opoziție, compania Uber a cerut realizarea unui studiu, făcut de IMAS Marketing & Polls în rândul șoferilor parteneri ai Uber care a arătat că șoferii Uber sunt în general persoane tinere, 72% dintre respondenți având vârste cuprinse între 21 și 40 de ani. Pe lângă asta, șoferii serviciului Uber au un nivel de educație înalt, 70% dintre respondenți având diplomă de studii superioare De altfel, majoritatea șoferilor parteneri au ocupații diverse: liber profesioniști/antreprenori sau alte joburi, iar 22% nu au o altă sursă de venit.  

Holt și Silverstein (1989) în studiul lor The image of the enemy au afirmat ca „prejudecățile de grup pot fi atât de intense încât să ducă la crearea imaginii dușmanului bazată pe credința pe care un grup o are despre grupurile cu care se află în competiție”. Astfel că, în societatea contemporană, pe baza acestui conflict între tabere, au apărut tot felul de prejudecăți și zvonuri, fiecare parte încercând să discrediteze adversarul.

Managementul marketingului și sociologia consumului

Sociologia consumului și marketingul sunt două perspective sociologice care privesc consumatorul diferit. Din punctul de vedere al sociologiei consumului, consumatorul ia în calcul anumite variabile când vine vorba de achiziționarea/consumarea unui produs/serviciu. Marketingul are grijă să descoperă nevoile și dorințele nesatisfăcute ale individului și asigură transpunerea lor în produse și servicii. Managementul marketingului se ocupă cu alegerea și păstrarea clienților prin comunicare și furnizare de calitate superioară și se bazează pe trei cuvinte importante: calitate, serviciu și valoarea.

Cand vine vorba de servicii sau produse, calitatea acestora este variabila cea mai importanta, cea care determina procesul de fidelizare. In cartea „Notiuni privind calitatea produselor si serviciilor”, calitatea unui produs/serviciu este definita din punct de vedere social ca fiind „nivelul de satisfactie a cerintelor, exprimate sau implicite, ale consumatorilor”. (Pascu, 2014, 11).

Dezvoltarea societății

Rezultatele revolutiilor industriale au arătat că evoluția tehnologiei a avut un impact asupra pieții muncii. În societatea actuală, un fenomen își face simțită prezența din ce în ce mai tare, un fenomen ce este o continuare a tehnologiei. Procesul de digitalizare a început să pună stăpânire pe marea majoritate a populației, fiecare dintre noi depinzând într-un fel sau altul de un instrument digital. Tot ce ține de digital este mai simplu și mai rapid, iar cei din compania Uber au remarcat foarte bine acest lucru, în consecință, au creat o nouă inovație pe piață care să corespundă stadiului actual prezent pe întregul glob.  

...(download the rest of the essay above)

About this essay:

This essay was submitted to us by a student in order to help you with your studies.

If you use part of this page in your own work, you need to provide a citation, as follows:

Essay Sauce, . Available from:< https://www.essaysauce.com/essays/marketing/2018-12-23-1545572622.php > [Accessed 14.10.19].