Essay:

Essay details:

  • Subject area(s): Marketing
  • Price: Free download
  • Published on: 14th September 2019
  • File format: Text
  • Number of pages: 2

Text preview of this essay:

This page is a preview - download the full version of this essay above.

   Cercetarea de marketing reprezint'' unul din cei mai importan''i pa''i c''tre ''n''elegerea comportamentului consumatorilor ''i luarea celor mai bune decizii ''n sensul satisfacerii la cel mai ''nalt nivel al acestor nevoi. Potrivit lui Andreasen (2002, p.3) marketerii de succes sunt aceia informa''i, sunt aceia ce de''in cuno''tin''ele necesare lu''rii unei decizii optime. Aceast'' bun'' informare poate exista doar cu ajutorul cercet''rilor de marketing.

    Potrivit lui C''toiu (2009, p.39) procesul de marketing, cu toate etapele sale importante, pornind de la specificarea informa''iilor ''i termin''nd cu analiza ''i interpretarea lor, vine ''n ajutorul managerilor ce au nevoie de solu''ii ''n ceea ce prive''te identificarea variantelor de ac''iune corecte ''i viabile. Prin cercetarea de marketing se ob''in date importante pentru problema investigat'', dar, mai mult dec''t at''t, prin cercetare sunt identificate variantele decizionale optime ''i sunt evaluate din perspectiva obiectivelor impuse de c''tre companie, din perspectiva 'posibilit''ilor de cre''tere a profiturilor ''i gradului de satisfacere a necesit''ilor clien''ilor pe termen scurt, mediu ''i lung'. (C''toiu, 2009, p.39) ''n esen'', conform tot lui C''toiu (2009, p.40), cercetarea de marketing ''ndepline''te trei importante roluri: 'identificarea ocaziilor favorabile ''i pericolelor poten''iale din mediul ''n care firma ''i desf''oar'' activitatea, fundamentarea alegerii unei alternative decizionale ''i evaluarea eficien''ei deciziilor de marketing'.

    Referitor la tipologia cercet''rilor de marketing acestea se ''mpart ''n func''ie de mai multe criterii. Principalele criterii de delimitare a cercet''rilor sunt (C''toiu, 2009, p.73): scopul func''ional ''i tipul informa''iilor rezultate din cercetare. Scopul func''ional mai este numit ''i 'obiectivul cercet''rii' (Balaure, 2002, p.129) ''i caracterizeaz'' urm''toarele tipuri de cercet''ri de marketing (Balaure, 2002, p.129): exploratorii, instrumentale, descriptive, cauzale sau explicative ''i predictive. ''n func''ie de tipul informa''iilor cercet''rile sunt de dou'' feluri (C''toiu, 2009, p.73): calitative ''i cantitative. Cercet''rile calitative fac obiectul ''n''elegerii fenomenului de marketing ''i indentific''rii motiva''iilor responden''ilor, iar cercet''rile cantitative fac obiectul cunatific''rii datelor ''i generaliz''rii rezultatelor la nivelul popula''iei ''int'' (C''toiu, 2009, p.88).

1.2. Sondajul - metod'' cantitativ'' ''n cercet''rile de marketing

   Sondajul este o metod'' de cercetare selectiv'' ''i face parte din categoria cercet''rilor cantitative (Stoica, 2014, p.9). Stoica (2014, p.9) afirm'' c'' 'sondajul este o metod'' de cercetare direct'' care colecteaz'' date primare av''nd ca instrument de culegere chestionarul administrat unui e''antion reprezentativ de subiec''i. E''antionul pe care se aplic'' chestionarul este important s'' fie reprezentativ pentru ca rezultatele ob''inute s'' poat'' fi generalizate la nivelul ''ntregii colectivit''i cercetate, concludente pentru scopul cercet''rii, iar pe baza acestor rezultate factorii decizionali vor putea identifica strategii de solu''ionare a problemei decizionale cu care se confrunt'''.

    Exist'' patru criterii dup'' care se face clasificarea sondajelor, ''i anume: gradul de structurare, cunoa''terea scopului cercet''rii de c''tre respondent, criteriul temporal ''i modul de comunicare cu responden''ii, acest ultim criteriu fiind cel care prezint'' cel mai mare interes (C''toiu, 2009, p.278). ''n func''ie de modul de comunicare cu responden''ii, sondajele se clasific'' astfel (Stoica, 2014, p.12): sondaje clasice (sondaje personale, sondaje telefonice, sondaje prin po''t'', alte sondaje bazate pe chestionare autoadministrate), sondaje online realizate pe Web (sondaje online bazate pe un site Web, sondaje online prin email, sondaje bazate pe un panel online, sondaje online activate prin SMS, sondaje online de tip CAWI, sondaje online prin chio''c interactiv) ''i sondaje asistate de calculator (sondaje personale asistate de calculator, sondaje telefonice asistate de calculator, sondaje telefonice activate de o voce computerizat'').

1.3. Comportamentul consumatorului ' elemente definitorii ''i tipologii

    Elemente definitorii:

o Balaure (2002, p.180) afirm'' urm''toarele: 'Comportamentul consumatorului reprezint'' totalitatea actelor decizionale realizate la nivel individual sau de grup, legate direct de ob''inerea ''i utilizarea de bunuri ''i servicii ''n vederea satisfacerii nevoilor actuale ''i viitoare incluz''nd procesele decizionale care preced ''i determin'' aceste acte.'

o Comportamentul consumatorilor determin'' schimburi interumane ''i, de aceea, potrivit autorilor Mihu'' ''i Pop (1996, p.16), ''n cazul rela''iei dintre consumator ''i produc''tor, consumatorul fiind cel ce define''te cererea, iar produc''torul cel ce define''te oferta pe pia'', cunoa''terea reciproc'' are o importan'' fundamental'' nu numai ''n procesul de cump''rare, dar ''i ''n cel al produc''iei de bunuri ''i servicii.   

o Comportamentul consumatorilor determin'' interac''iuni ''i de aceea este important de ''tiut (Blythe, 1998, p.11) care este percep''ia consumatorilor, ce impresie ''i creeaz'' ace''tia, ce conduit'' adopt'' ''i care sunt 'lucrurile ''i locurile care ''i influen''eaz'''.

   Din punct de vedere sociologic, referitor la comportamentul consumatorului, Florescu (1979, p.72) afirm'' c'' acesta 'este activitatea subiectului ''ntr-o situa''ie social'' dat'''. Comportamentul consumatorului mai poate fi privit ''i din prisma abord''rii comportamentale (Popescu, 2002, p.106) care 'este rezultatul aplic''rii ''n sfera marketingului a teoriei stimul-r''spuns'. Aceast'' teorie prezint'' comportamentul uman ca fiind supus legii condi''ion''rii, lege care guverneaz'' ''nv''area. Popescu (2002, p.106) afirm'': 'Prin ''nv''are se ''n''elege orice modificare stabil'' a comportamentului, datorat'' experien''ei. Consider''nd c'' ''nv''area este singurul factor de construire a personalit''ii, psihologia experimental'' sus''ine c'' prin repetarea aceleia''i secven''e stimul-r''spuns se creeaz'' un anumit tipar comportamental'.

    Aduc''nd ''n discu''ie tipologia comportamentelor consumatorilor, studiile ce privesc comportamentul acestora (Pride ''i Ferell, 1991) au realizat o clasificare a patru tipuri de comportament ''n func''ie de anumi''i stimuli la care consumatorii r''spund:

' 'Comportamentul r''spunsurilor de rutin''' pe care consumatorul ''l adopt'' des c''nd cump''r'' articole cu cost mic ''i de consum curent pentru care nu cheltuie prea mult timp ''i efort ''n procesul de selectare a unei m''rci sau a unui produs;

' 'Luarea deciziei la limit''' c''nd consumatorul efectueaz'' o achizi''ie a unui produs ''nt''mpl''tor, produs pentru care are nevoie de timp redus ''n examinarea ''i aflarea informa''iilor ce-l caracterizeaz''; luarea decizie la limit'' presupune un timp redus ''i de luare a unei decizii finale;

' 'Luarea deciziei extensive' c''nd se achizi''ioneaz'' articole neuzuale ''i scumpe, iar timpul de deliberare este unul ''ndelungat ''ntruc''t intervin multe elemente ''n procesul de luare a deciziei;

' 'Comportament impulsiv' de cump''rare provocat de un stimul intens de a efectua rapid o achizi''ie; unii consumatori sunt st''p''ni''i de acest tip de comportament, cu toate c'', de cele mai multe ori, acesta provoac'' dispute interioare.

1.4. Factorii care influen''eaz'' comportamentul consumatorului

    Potrivit autorilor Kotler ''i Keller (2012, p.177) comportamentul consumatorului este influen''at de trei factori:

' Cultural (cultur'', subcultur'' ''i clas'' social'');

' Social (grupuri de referin'', familie ''i roluri sociale ''i statuturi);

' Personal (v''rst'', stadiu ''n ciclul vie''ii, ocupa''ie, circumstan''e economice, stil de via'', personalitate ''i stima de sine).

    Prin studierea atent'' a acestor factori deciden''ii pot descoperi indiciile necesare satisfacerii optime a nevoilor consumatorilor.

    Potrivit lui Kotler ''i Keller (2012, p.177) comportamentul consumatorului este influen''at de patru procese psihologice: motiva''ia, percep''ia, ''nv''area ''i memoria.

    O clasificare rom''neasc'' a factorilor de influen'' este ''i cea a domnilor C''toiu ''i Teodorescu (1997, p.2'4):

   I) - influen''e directe ce exercit'': factorii demo-economici; factorii specifici mixului de marketing; factorii situa''ionali cum sunt: presiunea timpului, importan''a cump''r''turii ''i ocazia cu care se realizeaza achizi''ia.

    II) - influen''e deduse ce exercit'' factori de natur'' psihologic'' - endogen'' reprezenta''i de: percep''ie, motiva''ie, ''nv''are, personalitate, atitudine ''i factori de natur'' sociologic'' - exogen'' defini''i prin: familie; grupuri de apartenen''; grupuri de referin''; clas'' social''; subcultur''; cultur''.

    Cyberconsumatorii reprezint'' un segment de pia'' specific, ei ap''r''nd datorit'' comunica''iilor prin intermediul re''elelor IT&C ''i clasific''ndu-se astfel (Orzan G. ''i Orzan M., 2007, p.31-32):

' 'Cybercump''r''torii' ' 'Profesioni''tii care petrec mult timp online, centra''i mai ales pe locurile unde ''i desf''oar'' afacerile. Ei sunt cel mai adesea ingineri, tehnicieni ''i cercet''tori, dar tot mai mul''i directori executivi ''i manageri stau al''turi de ace''tia ''n timpul explor''rii spa''iului virtual. Ei trebuie s'' ia decizii complexe de cump''rare care de obicei necesit'' culegerea unei mari cantit''i de date din surse dificil de localizat ''ntr-un timp foarte scurt';

' 'Cyberconsumatorii' ' sunt utilizatorii de internet care au ''nlocuit mersul la hypermarketul clasic cu achizi''iile online; ace''tia reprezint'' o surs'' foarte important'' de venit pentru comercian''ii ''i prestatorii de servicii de divertisment ''i petrecere a timpului liber;

' 'Cybernavigatorii'' sunt utilizatorii de internet care exploreaz'', ''n principal, mediul virtual ''i care, ''n mod normal, sunt tineri 'cu spirit de ini''iativ'', de avangard'''; ace''tia sunt preten''io''i ''i impulsivi, dar ''i influen''abili ''i reprezint'' un segment demografic atractiv pentru marketeri.

    Cre''terea veniturilor duce, implicit, la cre''terea nivelului de trai; cre''terea nivelului de trai se traduce automat ''i printr-o cre''tere a consumului. Pia''a cosmeticelor ''i a parfumurilor din Rom''nia nu a fost ocolit'' de majorarea veniturilor rom''nilor ''i asta s-a reflectat ''ntr-o cre''tere cu 20% ''n anul 2017 fa'' de cel precedent a v''nz''rilor de produse cosmetice ''i de parfumerie, conform Institutului Na''ional de Statistic''. Potrivit Institutului Na''ional de Statistic'', produsele cosmetice ''i de parfumerie ''n cauz'' au fost achizi''ionate din magazine specializate precum Sephora sau Douglas. Un articol al siteului www.stirileprotv.ro (Anonim, 2017) constat'' c'' v''nz''rile cele mai importante s-au ''nregistrat ''n ora''ele importante unde ''i nivelul de trai este mai ridicat. Cu toate acestea, acela''i articol relev'' faptul c'' rom''nii cheltuie 'de p''n'' la cinci ori mai pu''ini bani pe produse cosmetice sau parfumuri dec''t al''i europeni'.

    Un articol al www.profit.ro eviden''iaz'' c'' pia''a produselor cosmetice ''i de parfumerie nu ''i-a atins poten''ialul maxim raport''ndu-ne la pie''ele dezvoltate. Spre exemplu, un rom''n achizi''ioneaz'' produse cosmetice ''i de parfumerie ''n valoare de 40 de euro anual, asta ''n timp ce un francez cheltuie de 4-5 ori mai mult (Anonim, 2017). Conform aceleia''i surse citate, anali''tii de la KeysFin afirm'' c'': 'Din datele preliminarii ''i lu''nd ''n calcul cre''terea semnificativ'' a consumului, generat'' de m''suri de ordin fiscal, 2016 a adus un adev''rat record ''n materie, cifra de afaceri din acest sector dep''ind 5,5 miliarde lei. Analiza datelor financiare arat'' c'', ''n ultimii 7 ani, firmele de cosmetice ''i parfumerie au insistat pe optimizarea afacerilor, dovad'' c'' profitabilitatea sectorului a crescut de la 207 milioane lei ''n 2009 la 258 milioane lei ''n 2015, cu un ascendent puternic ''n 2016'. Aceia''i anali''ti de la KeysFin cita''i de www.profit.ro afirm'' c'' rezultatele cercet''rilor efectuate de compania lor au ar''tat c'' v''nz''rile de parfumuri au generat cea mai mare cifr'' de afaceri de pia'', urmate de produsele de machiaj ''i apoi de cele de ''ngrijire. Potrivit Cristinei Ro''ca (2013) de la www.zf.ro, Hussein El Jamil, CEO ''i ac''ionar majoritar al Niran Co. Products (care import'' 18 dintre cele mai importante m''rci de parfumuri ''i cosmetice de lux din lume) a declarat c'' estimeaz'' pia''a local'' a produselor cosmetice ''i de parfumerie de lux la 60-65 milioane de euro.

    Centrul Regional de Dezvoltare (FRD Center - Factor Regional Development), companie de consultan'' ''i investi''ii ce activeaz'' ''n Rom''nia din anul 2000, relev'' faptul c'', ''n anul 2010, pe pia''a autohton'' a parfumurilor cea mai mare cot'' de pia'' ' 21% era de''inut'' de Avon Cosmetics Romania; Avon este o companie de cosmetice a c''rei activitate este axat'' pe dezvoltarea v''nz''rilor directe (din u''-n u''). Pe locul II, cu o cot'' de pia'' de 7%, ''n analiza celor de la FRD Center se afl'' Coty Cosmetics Romania, urmat'' ''ndeaproape, cu 6%, de Cosmetics Oriflame Romania, companie de cosmetice concentrat'' tot pe v''nz''rile directe, ca ''i Avon. Pe urm''toarele locuri ''n ceea ce prive''te cota de pia'' a parfumurilor se situeaz'' companiile:

' L'Oreal Romania ' 5%;

' Gillette Romania ' 5%;

' Rosmar Cosmetics ' 4%;

' Sarantis Romania ' 4%.

Restul de 48% din cota de pia'' a parfumurilor este de''inut de alte companii.

    Principalele parfumerii prezente pe pia''a din Rom''nia sunt (conform FRD Center, p.16-17):

  Sephora: este parte a Sephora Group, de''inut de Louis Vuitton Moet Hennessy (LVMH), cu sediul ''n Fran''a. Primul magazin Sephora din Rom''nia a fost deschis ''n 2000.

  DM ' Drogerie Markt: este parte a dm ' drogerie markt Group cu sediul ''n Germania. Primul DM din Rom''nia a fost inaugurat ''n 2007 la Timi''oara.

  The Body Shop: este parte a The Body Shop International Group cu sediul ''n Marea Britanie. ''n Rom''nia, primul magazin a fost deschis ''n anul 1999.

  Douglas: este parte a Douglas Group cu sediul ''n Germania. Primul magazin Douglas din Rom''nia a fost deschis ''n anul 2007.

  Marrionaud: este parte a The French Group Marionnaud cu sediul ''n Fran''a. A intrat pe pia''a din Rom''nia ''n 2009 odat'' cu achizi''ia lan''urilor de parfumerii Ina International ''i Privilege. Primul magazin din Rom''nia sub brandul Marrionaud a fost inaugurat ''n octombrie 2009 ''n AFI Palace Cotroceni din Bucure''ti.

    ''n leg''tur'' cu achizi''iile produselor cosmetice ''i de parfumerie din mediul online, Melinda Banyai, Senior Account Manager la www.compari.ro, a declarat pentru www.yoda.ro: 'Achizi''iile online ne ofer'' mobilitate ''i acces la o palet'' larg'' de produse ''i servicii, de aceea ''n ultimii ani au ''nregistrat o dezvoltare semnificativ'' ''n Rom''nia'. ''ntr-un articol al www.ziare.com se arat'' c'' valoarea cump''r''turilor totale online a ajuns la 2,8 miliarde de euro ''n 2017, cu peste 40% mai mult dec''t anul precedent c''nd s-au ''nregistrat 1,8-2 miliarde de euro. Din cercetarea comportamentului consumatorilor de parfumuri pe care am detaliat-o ''n capitolul 3 al lucr''rii a reie''it c'' 77% dintre responden''i achizi''ioneaz'' parfumuri din magazinele virtuale.

...(download the rest of the essay above)

About this essay:

This essay was submitted to us by a student in order to help you with your studies.

If you use part of this page in your own work, you need to provide a citation, as follows:

Essay Sauce, . Available from:< https://www.essaysauce.com/essays/marketing/essay-2018-05-23-000EKf.php > [Accessed 18.11.19].