Capitolul 3
Obiectivele și ipotezele cercetării
3.1. Obiectivele cercetării
3.1.1. Obiectivul general al acestei lucrări științifice este reprezentat de evidențierea diferenţei a nivelului de agresivitate şi de stimă de sine, între adolescenţii instituţionalizaţi în centrele de plasament şi adolescenţii care provin din familii biparentale.
3.1.2 Obiectivele specifice
3.1.2.1 Obiectivul specific 1 : Evidenţierea diferenţei nivelului de agresivitate, între adolescenţi instituţionalizaţi în centrele de plasament faţă de adolescenţii care provin din familii biparentale, la factorul agresivitate fizică.
3.1.2.2 Obiectivul specific 2 : Evidenţierea diferenţei nivelului de agresivitate, între adolescenţi instituţionalizaţi în centrele de plasament faţă de adolescenţii care provin din familii biparentale, la factorul agresivitate verbală.
3.1.2.3 Obiectivul specific 3 : Evidenţierea diferenţei nivelului de agresivitate, între adolescenţi instituţionalizaţi în centrele de plasament faţă de adolescenţii care provin din familii biparentale, la factorul agresivitate furie/mânie.
3.1.2.4 Obiectivul specific 4 : Evidenţierea diferenţei nivelului de agresivitate, între adolescenţi instituţionalizaţi în centrele de plasament faţă de adolescenţii care provin din familii biparentale, la factorul ostilitate.
3.1.2.5 Obiectivul specific 5 : Evidenţierea diferenţei nivelului stimei de sine, între adolescenţi instituţionalizaţi în centrele de plasament faţă de adolescenţii care provin din familii biparentale, la factorul sine fizic.
3.1.2.6 Obiectivul specific 6 : Evidenţierea diferenţei nivelului stimei de sine, între adolescenţi instituţionalizaţi în centrele de plasament faţă de adolescenţii care provin din familii biparentale, la factorul sine emoţional.
3.1.2.7 Obiectivul specific 7 : Evidenţierea diferenţei nivelului stimei de sine, între adolescenţi instituţionalizaţi în centrele de plasament faţă de adolescenţii care provin din familii biparentale, la factorul sine şcolar.
3.1.2.8 Obiectivul specific 8 : Evidenţierea diferenţei nivelului stimei de sine, între adolescenţi instituţionalizaţi în centrele de plasament faţă de adolescenţii care provin din familii biparentale, la factorul sine social.
3.1.2.9 Obiectivul specific 9 : Evidenţierea diferenţei nivelului stimei de sine, între adolescenţi instituţionalizaţi în centrele de plasament faţă de adolescenţii care provin din familii biparentale, la factorul sine prospectiv.
3.1.2.10 Obiectivul specific 10 : Evidenţierea diferenţei nivelului global al stimei de sine, între adolescenţi instituţionalizaţi în centrele de plasament faţă de adolescenţii care provin din familii biparentale.
3.2 Ipotezele cercetări
3.2.1 Ipoteza generală
Având ca punct de plecare obiectivul formulate anterior şi în vederea realizării acestuia, s-a desprins următoarea ipoteză, acesta urmând a fi verificată în cadrul demersului experimental.
Ipoteza generală : Presupunem că adolescenţii instituţionalizaţi în centrele de plasament au un nivel al agresivităţi mai ridicat şi un nivel al simei de sine mai scăzut, decât adolescenţii care provin din familii biparentale.
3.2.2 Ipotezele specifice
3.2.2.1 Ipoteza specifică 1: Presupunem că adolescenţii instituţionalizaţi în centrele de plasament au un nivel al agresivităţi mai ridicat, decât adolescenţii care provin din familii biparentale, la factorul agresivitate fizică.
3.2.2.2 Ipoteza specifică 2 : Presupunem că adolescenţii instituţionalizaţi în centrele de plasament au un nivel al agresivităţi mai ridicat, decât adolescenţii care provin din familii biparentale, la factorul agresivitate verbală.
3.2.2.3 Ipoteza specifică 3 : Presupunem că adolescenţii instituţionalizaţi în centrele de plasament au un nivel al agresivităţi mai ridicat, decât adolescenţii care provin din familii biparentale, la factorul furie/mânie.
3.2.2.4 Ipoteza specifică 4 : Presupunem că adolescenţii instituţionalizaţi în centrele de plasament au un nivel al agresivităţi mai ridicat, decât adolescenţii care provin din familii biparentale, la factorul ostilitate.
3.2.2.5 Ipoteza specifică 5 : Presupunem că adolescenţii instituţionalizaţi în centrele de plasament au un scor mai scăzut, decât adolescenţii care provin din familii biparentale, la factorul sine fizic.
3.2.2.6 Ipoteza specifică 6 : Presupunem că adolescenţii instituţionalizaţi în centrele de plasament au un scor mai scăzut, decât adolescenţii care provin din familii biparentale, la factorul sine emoţional.
3.2.2.7 Ipoteza specifică 7 : Presupunem că adolescenţii instituţionalizaţi în centrele de plasament au un scor mai scăzut, decât adolescenţii care provin din familii biparentale, la factorul sine şcolar.
3.2.2.8 Ipoteza specifică 8 : Presupunem că adolescenţii instituţionalizaţi în centrele de plasament au un scor mai scăzut, decât adolescenţii care provin din familii biparentale, la factorul sine social.
3.2.2.9 Ipoteza specifică 9 : Presupunem că adolescenţii instituţionalizaţi în centrele de plasament au un scor mai scăzut, decât adolescenţii care provin din familii biparentale, la factorul sine prospectiv.
3.2.2.10 Ipoteza specifică 10 : Presupunem că adolescenţii instituţionalizaţi în centrele de plasament au un nivel mai scăzut de stimă de sine ( valoarea globală ), decât adolescenţii care provin din familii biparentale.
Capitolul 4
Metodologia cercetării
4.1 Participanţi
Participanţi cercetării de față au fost 80 de adolescenţii ( 40 de adolescenţii instituţionalizaţi în centrele de plasament și 40 de adolescenţii care provin din familii biparental) s-a folosit ca și mod de selecție eșantionarea grupată din cadrul unui liceu şi a centrelor de plasament din judeţul Harghita . Toți participanţi având o medie de vârstă de 18-19 ani.
4.2 Instrumentele de investigare
4.2.1 Chestionar de agresivitate Arnold H.Buss si Mark Perri
Autori: Arnold H.Buss şi Mark Perri
Descriere: Acest instrument cu 29 de itemi măsoară patru aspecte ale agresivităţii:
Agresivitatea fizică (PA: 1, 5, 9, 13, 17, 21, 24, 26, 28)
Agresivitatea verbală (VA: 2, 6, 10, 14, 18)
Furia/mânia (A: 3, 7, 11, 15, 19, 22, 29)
Ostilitatea (H: 4, 8, 12, 16, 20, 23, 25, 27)
AQ reprezintă o prelucrare a Inventarului de ostilitate, un instrument folosit în mare măsură/la scară largă dezvoltat de primul autor acum peste treizeci de ani. AQ a fost dezvoltat dintr-un lot de 52 de itemi, dintre care mulţi au aparţinut Inventarului de ostilitate, cu ajutorul analizei factorului component principal şi al factorului de întărire/confirmator. Instrumentul permite să se aprecieze/evalueze nu doar cât de agresiv este cineva, utilizând scorul total, ci şi cum se manifesta agresivitatea sa, ceea ce se determină prin scorurile subscalelor.
Norme: Pentru un eşantion de 612 studenţi în anii terminali de gen masculin, scala AQ a avut următoarele semnificaţii (şi deviaţii standard): PA=24,3 (7,7); VA=15,2 (3,9); A=17,0 (5,6); H=21,2 (5,5). Semnificaţia scorului total pentru acest eşantion a fost 77,8 cu o deviaţie standard de 16,5. Pentru un eşantion de 641 studenţi de gen feminin semnificaţia (şi deviaţiile standard) pentru subscale au fost PA=17,9 (6,6); VA=13,5 (3,9); A=16,7 (5,8); H=20,2 (6,3). Scorul total a avut o semnificaţie de 68,2 şi o deviaţie standard de 17,0. Scoruri: Itemii 24 şi 29 sunt primele scoruri inversate. Scorurile subscalelor sunt suma scorurilor itemilor pentru acei itemi din subscala. Scorul total este suma tuturor scorurilor itemilor şi variază intre 29 şi 145. Scorurile înalte reflecta mai multă agresivitate.
Fidelitate: Consistenţa internă a AQ este foarte înaltă. Coeficientul alpha a avut valori de 85, 72, 83 si 77 pentru scalele PA, VA, A si H. Scorul total a avut o valoare alpha de 89. AQ este un instrument stabil cu o bună fidelitate test-retest; după o perioada de nouă săptămâni corelaţia testretest a fost 80, 76, 72 si 72 pentru scalele PA, VA, A si H, si 80 pentru scorul total.
Validitate: Scorurile AQ au fost corelate cu fiecare in parte. Atunci când variaţia în corelaţiile datorate scorului A fost fragmentată, corelaţiile nu au fost semnificative; aceasta susţine validitatea teoretică a AQ prin faptul că asocierile între agresivitatea fizică, cea verbală şi ostilitate sunt datorate conexiunii lor cu furia. Scorurile au avut şi o bună validitate concurentă, fără asocieri semnificative între PA şi VA şi emoţionalitate/afectivitate, dar cu corelaţii semnificative între afectivitate şi subscalele A si H. Scorurile celor patru scale corelează cu impulsivitatea, competiţia şi asertivitatea, deşi au fost găsite corelaţii scăzute între asertivitate şi scalele PA si H. Validitatea de construct a fost evidenţiată prin corelaţii între AQ şi rangurile agresivităţii, sociabilităţii şi timidităţii.
Referinţe: Buss, A.H. si Perry, M. (1992). The Agression Questionnaire, Journal of Personality and Social Psychology, 63, 452-459. Instrument reproduced with permission of Arnold Buss and the Americam Psychological Association.
Chestionarul este anexat în Anexa 1.
4.2.2 Scala Toulouse a stimei de sine (E.T.E.S)
Scala Toulouse a stimei de sine (E.T.E.S) a fost elaborată în 1991 de N. Oubrayrie, C. Safont şi M. De Leonardis şi publicată în 1994 în Revista de psihologie aplicată. În alcătuirea ei, autorii s-au inspirat din scalele uni si multidimensionale deja existente. Ea a fost concepută astfel încât să permită reflectarea percepţiei – mai mult sau mai puţin pozitivă – pe care subiectul o are în raport cu sine, poate identifica anumite rezonanţe afective ce însoţeşte autoevaluarea identităţii sub aspect multiplu: sinele emoţional – S.E, sinele social – S.S, sinele fizic – S.F, sinele şcolar – S.Sc., sinele prospectiv – S.P. Cei 60 de itemi ai scalei -afirmaţii cu răspuns forţat dihotomic-, elaboraţi într-o manieră empirică şi repartizaţi în mod egal la nivelul celor 5 subscale, reflectă conţinutul dimensiunilor considerate după cum urmează:
a. Sinele emoţional exprimă reprezentarea controlului emoţiilor şi al stăpânirii impulsivităţii. Controlul afectelor permite o mai bună organizare a activităţii, facilitează planificarea şi elaborarea realistă scopurilor şi strategiilor prin care acestea pot fi atinse. Exemplu de itemi: “Sunt adesea anxios”.
b. Sinele social capacitatea de comunicare şi de adaptare în colectiv, aceasta condensează reprezentarea interacţiunilor cu ceilalţi (părinţi, colegi, prieteni) şi a sentimentului de recunoaştere socială. Exemplu: “Îmi place să mă fac remarcat şi să fiu recunoscut în cadrul unui grup”.
c.. Sinele fizic reprezentarea autoaprecierea pe care o are subiectul faţă de aparenţa sa fizică (aspect corporal, abilităţi fizice, sănătate). Se ştie că, la 13-14 ani, există un interes sporit faţă de înfăţişarea proprie (the look), cu impact deosebit în construirea identităţii de sine. Exemplu : “Mă simt prea gras/slab”.
d. Sinele şcolar reflectă percepţia pe care subiectul o are asupra propriilor lui competenţe, obiectivabile în comportamentele şi performanţele sale şcolare. Exemplu de itemi: “Mă descurajez cu uşurinţa când obţin rezultate slabe la scoală”.
e. Sinele prospectiv vizează reprezentările subiectului asupra sinelui aşa cum va fi acesta în viitor; în construirea acestei subclase autorii au plecat de la ipoteza conform căreia la puber şi adolescent planul de viitor priveşte inserţia în lumea adultă şi participarea la activităţile proprii vârstei adulte . De aceea autorii au propus itemi care să corespundă rolurilor jucate de adult. Exemplu: “Aş vrea să-mi asum responsabilităţi cât mai târziu posibil”.
După totalizarea punctajului pentru fiecare sine, se va calcula valoarea globală a stimei de sine şi se va verifica corespondenţa valorii globale obţinute, conform unei grile de interpretare a scorurilor.
Da Nu Cota parţială:
Sinele fizic 4, 14, 19, 30, 33, 57 9, 23, 27, 41, 47, 52
Sinele emoţional 6, 16, 21, 31, 35, 44 1, 11, 18, 40, 49, 54
Sinele şcolar 10, 24, 26, 42, 48, 60 3, 13, 20, 29, 38, 51
Sinele social 2, 12, 22, 28, 50, 53 7, 32, 36, 45, 56, 58
Sine prospectiv 8, 37, 39, 46, 55, 59 5, 15, 17, 25, 34, 43
Stima de sine / valoare globală:
Fişǎ de interpretare a scorurilor
Componentele stimei de sine Stima de sine- valori parţiale
Subestimare Apreciere obiectivă Supraestimare
Sinele fizic 0 – 6 puncte 7 – 11 puncte peste 11 puncte
Sinele emoţional 0 – 5 puncte 6 – 10 puncte peste 10 puncte
Sinele şcolar 0 – 4 puncte 5 – 9 puncte peste 9 puncte
Sinele social 0 – 7 puncte 8 – 11 puncte peste 11 puncte
Sine prospectiv 0 – 6 puncte 7 – 10 puncte peste 10 puncte
Stima de sine- valoare globală 0- 21 puncte 22 – 48 puncte peste 48 puncte
Chestionarul este anexat în Anexa 2.
4.3 Designul experimental
Întrucât în această cercetare s-a avut în vedere evidenţierea diferenţei agresivităţii şi al stimei de sine între adolescenţii instituţionalizaţi în centrele de plasament şi adolescenţii care provin din familii biparentale, design-ul folosit este unul comparativ, am comparat rezultatele obţinute la următorii factorii:
– Factorul agresivitate fizică
– Factorul agresivitate verbală
– Factorul furie
– Factorul ostilitate
– Factorul sine fizic
– Factorul sine emoţional
– Factorul sine şcolar
– Factorul sine social
– Factorul sine prospectiv