Stratul extern al invelisului ocular este alcatuit dintr-un tesut conjunctiv avascular dens, compus din doua parti principale: sclera ' o membrana posterioara opaca ' si corneea ' continuarea anterioara, transparenta, a acestei membrane. 2
Sclera formeaza portiunea posterioara a tunicii fibroase. Este alba, lucioasa si opaca. Are rolul de a proteja ochiul si de a-i conferi forma sa. Este tunica care da resistenta structurilor oculare. Pe ea, anterior, se afla locul de insertie a muschiilor drept superior, oblic superior, drept extern, oblic intern, drept inferior si drept intern ai globului ocular. Sclerotica posterioara mai vine in contact si cu tesutul adipos al orbitei. Posterior, aceasta este perforata de fibrele nervului optic, artera si vena centrala a retinei si formeaza astfel lamina cribrosa sau lama ciuruita, pe unde iese nervul optic care se continua cu dura mater cerebrala. 3
In jurul nervului optic, vasele si nervii ciliari posteriori perforeaza sclera alcatuind o coroana circumferentiala, formand astfel plexul vasculonervos perioptic sau plexul ciliar al lui Valentin. Sclera mai este traversata posterior de catre vasele si nervii ciliari scurti si lungi. Anterior se afla orificiile de intrare si iesire a arterelor si venelor ciliare anterioare, iar la ecuator se afla orificiile pentru cele patru vene vorticoase: venele temporala superioara si inferioara si venele nazala superioara si inferioara. Ramurile inferioare ies mai anterior pe linia ecuatoriala decat ramurile superioare. 1(Cernea 2002, p376)
Sclera este acoperita de la exterior spre interior de trei straturi de tesut: conjunctiva bulbara, capsula Tenon, episclera, stroma sclerala proprie si lamina fusca. Componentele principale care intra in structura acesteia sunt fibrele de colagen – in principal colagen de tip I si III, dar se gasesc si collagen de tip V si VI – si putine fibre elastice. Fibrele elastice se gasesc preponderant in lamina fusca si in reteaua trabeculara Schlemm.4 (Watson PG1, Young RD.)
Fiind o structura slab vascularizata, la sclera ajung substantele nutritive prin difuziune de la tesuturile invecinate. Aportul sangvin este asigurat de catre arterele ciliare posterioare scurte, care formeaza cercul arterial Zinn-Haller perioptic, si arterele ciliare anterioare, care alcatuiesc plexul pericorneean intrascleral profund. Reteaua venoasa dreneaza anterior prin plexul venos pericorneean intrascleral profund, care colecteaza de la venulele canalului Schlemm si venule ciliare anterioare, iar posterior prin venele ciliare posterioare scurte.1 (Cernea 2002)
Corneea alcatuieste cincimea anterioara si portiunea transparenta a tunicii fibroase. Ea este convexa catre exterior, avand rol in focalizare. In componenta ei intra mai multe straturi de tesuturi. Dinspre superficial catre profund acestea sunt:
1. Multiple straturi de epiteliu scuamos necheratinizat
2. Membrana lui Bowman sau lamina limitanta anterioara
3. Stroma corneei
4. Membrana lui Descemet sau lamina limitanta posterioara
5. Endoteliu unistratificat
5(Werner Kahle, Michael Frotscher)
Stratul epitelial scuamos este impartit la randul lui in trei portiuni: zona superficiala care contine celule turtite ce se descuameaza, zona intermediara formata din 2 sau 3 randuri de celule poliedrice si zona profunda ce contine celulele germinative, cilindrice. Aceste celule din urma migreaza din stratul bazal catre straturile superficiale si sunt eliminate prin descuamare in 7 zile in continutul lacrimal.1 (Cernea 2002, p306)
Stroma corneeana este alcatuita in principal din fibre de colagen care alcatuiesc fascicule, iar prin unirea lor formeaza lamele dispuse parallel cu suprafata corneei. Fiziologic, corneea este avasculara, dar inervata prin fine terminatii nervoase libere.5 (Kahle, Frotscher)
'
1.1.2. Tunica vasculara
Invelisul mediu al ochiului, denumit si uvee, este format din coroida, corp ciliar si iris. Prin structura sa vasculara are rol principal in asigurarea aportului nutritiv componentelor oculare. Aceasta este realizata prin ramuri ale arterei oftalmice cu originea in artera carotida interna. Ramurile, care formeaza printr-o retea de anastomozare tunica vasculara, sunt arterele ciliare posterioare scurte si lungi si reteaua venulara care conflueaza in venele vorticoase, ce se varsa in venele oftalmice superioara si inferioara si apoi dreneaza in sinusul cavernos.6 (Kiel JW. 2010.)
Irisul este dispus ca o diafragma in fata cristalinului, venind tangential in contact cu acesta, iar in centrul lui se afla orificiul pupilar. Anterior de iris se afla camera anterioara, iar posterior camera posterioara. Prin acestea circula umoarea apoasa. Irisului i s-au descris o fata anterioara, o margine pupilara, o fata posterioara si o radacina. In structura sa intra, dinspre anterior spre posterior: endoteliul foitei anterioare, stroma irisului, muschii sfincter si dilatatori ai irisului si epiteliul pigmentar posterior. Stroma irisului si cea a corpului ciliar conflueaza la nivelul radacinii iriene. Stroma irisului este alcatuita dintr-un tesut conjunctiv lax, traversat de vase sangvine si nervi. In componenta celulara a stromei intra melanocite, celule cromatofore si celule globuloase Klumpenzellen ' toate cu continut pigmentar – fibroblasti si mastocite.1 (Cernea 2002 p398)
Corpul ciliar este un alt component al uveei. Acesta are forma inelara si se intinde de la iris, anterior, pana la ora serrata, posterior. Este alcatuit din fibre musculare netede dispuse radial si circular, ce formeaza muschiul ciliar, si procesele ciliare in numar de aproximativ 70. Fibrele longitudinale care se dispun radial sunt inervate simpatic si au rol in acomodarea vederii la distanta, pe cand fibrele musculare circulare, inervate parasimpatic si care functioneaza ca un sfincter, permit relaxarea ligamentelor suspensoare ale cristalinului si influenteaza astfel acomodarea vederii de aproape. Procesele ciliare sunt alcatuite din stroma ciliara, un tesut conjunctiv lax, acoperita de doua straturi de epiteliul: un epiteliu nepigmentat, format dintr-un strat de celule columnare ce contin multe mitocondrii si foarte active din punct de vedere metabolic, si un epiteliu pigmentat, format din celule cuboidale care contin multi melanosomi. Stratul pigmentar se afla intre cel nepigmentar si stroma ciliara.7
Irisul si corpul ciliar sunt irigate de arterele ciliare anterioare, arterele ciliare posterioare lungi si conexiuni anastomotice din plexul coroidian anterior. Arterele ciliare posterioare sunt deobicei doua, una mediala si una laterala,8 si strapung sclera in zona limbusului pentru a se uni cu sistemul arterial major al irisului. Arterele ciliare posterioare scurte strapung sclera in jurul nervului optic, care apoi se arborizeaza formand o parte din sistemul coroidian. 9
Coroida alcatuieste portiunea posterioara a uveei si se intinde de la papilla nervului optic pana la ora serrata. Este separata de sclerotica prin supracoroida si de retina prin membrana Bruch. Este o membrana de culoare brun inchisa datorita continutului crescut de pigment melanina. Astfel se formeaza o camera obscura utila pentru functionarea optima a sistemului receptor. Este formata din trei straturi, dinspre exterior spre interior:
1. Stratul vaselor mari
2. Stratul de arteriole si venule
3. Stratul coriocapilar
Arterele ciliare posterioare scurte, dupa ce penetreaza sclerotica, se ramifica si formeaza o retea vasculara. La formarea ei contribuie si ramuri recurente din arterele ciliare posterioare lungi. Arterele coroidale au o teaca musculara bine dezvoltata care se intinde pana la ramificatiile precapilare. Toate aceste artere au originea in artera oftalmica, ramura a carotidei interne. Sangele este colectat in venele vorticoase care ies prin orifiicile de la nivelul scleroticii in zona ecuatoriala.
Printre vasele sanguine se afla tesut conjunctiv alcatuit din fibre de colagen, fibre elastice, fibroblasti si melanocite.1 (Cernea 2002 p424)
Coroida, pe langa rolul de aport nutritiv prin structura sa vasculara si importanta in reglarea presiunii intraoculare, mai are si alte functii deosebite. Ea contribuie la termoreglare prin disiparea caldurii, secreta factori de crestere si este implicata in ajustarea pozitei retinei prin modificari in grosimea ei.10 (Debora L. Nickla and Josh Wallman)
'
1.1.3. Tunica nervoasa
Retina ocupa '' posterioare a invelisului cel mai intern al globului ocular. Ea este formata din doua portiuni: una externa ' stratul pigmentar ' si una interna ' stratul neural.
Epiteliul pigmentar este format dintr-un singur strat de cellule hexagonale care contin granule de melanina. Membrana apicala a acestor celule prezinta microvilozitati care vin in contact direct cu celule fotoreceptoare. Membrana bazala a epiteliului pigmentar apartine membranei Bruch, care delimiteaza retina de coroida.
Stratul neural este alcatuit dinspre superficial spre profund din:
a. Stratul de celule cu conuri si bastonase cu rol fotoreceptor
b. Stratul celulelor orizontale
c. Stratul de celule bipolare
d. Stratul celulelor amacrine
e. Stratul celulelor ganglionare ' axonii lor formand fibrele optice
Stratul de celule fotoreceptoare nu este indreptat spre originea fasciculului de lumina, ci catre stratul epitelial pigmentar care le acopera cu microvilozitatiile sale. Aceasta organizare se numeste inversiunea retinei.5 (Kahle, Frotscher)
Membrana limitanta externa delimiteaza stratul celulelor receptoare de catre restul stratului neural, iar membrana limitanta interna separa stratul neural de corpul vitros. Stratul vascular retinian se afla intre stratul fibrelor optice si membrana limitanta interna. Acesta este format din ramurile arterei centrale retiniene, si anume din arterele temporale, superioara si inferioara, si arterele nazale, superioara si inferioara, distribuindu-se cadranelor oculare corespunzatoare. Venele omonime dreneaza in vena central a retinei care paraseste globul ocular impreuna cu artera pe calea nervului optic.1 (Cernea 2002 p651).
'
1.2. Vascularizatia oculara
Vascularizatia globului ocular este realizata in mare parte de catre artera oftalmica, ramura a arterei carotide interne. Aceasta se desprinde din artera carotida interna in majoritatea cazurilor la iesirea din sinusul cavernos, acolo unde penetreaza dura mater. In 10% din cazuri emergenta ei are loc in interiorul sinusului cavernos si doar in 4% din cazuri s-a descris ca ramura din artera meningeala mijlocie, ramura a arterei carotide externe.11
Din artera oftalmica se desprind artera retiniana centrala, care penetreaza nervul optic si intra impreuna cu acesta in globul ocular. La nivelul retinei, aceasta se ramifica in arteriolele superioara si inferioara temporala, respectiv superioara si inferioara nazala, distribuindu-se corespunzator fiecarui cadran al retinei. Acestea sunt insotite pe tot traiectul lor de venulele omonime. Tot din aceasta se desprind si arteriolele superioara si inferioara maculara care vascularizeaza macula lutea.12
Tot din artera oftalmica iau nastere si arterele ciliare posterioare care participa la formarea retelei vasculare coroidale. Partea posterioara a coroidei este dominata de vascularizatia prin arterele ciliare scurte, iar cea anterioara – irisul si corpul ciliar – de catre arterele ciliare lungi. In numar de 16 pana la 20 de artere ciliare scurte penetreaza globul ocular posterior, dispuse in mod circumferential in jurul nervului optic si la distanta de acesta. La nivelul sclerei se anastomozeaza, formand cercul vascular al lui Zinn ce inconjoara zona de penetrare a nervului optic in globul ocular si vascularizeaza lamina cribrosa a sclerei. Din acest inel vascular se desprind ramuri care se anastomozeaza intre ele si impreuna cu alte artere ciliare posterioare scurte si formeaza o retea vasculara, numita coroidala.11
Acest sistem arterial se ramifica pana ce devine reteaua coriocapilara din care emerg mii de vase venoase care se unesc si formeaza ulterior venele vortex ' de obicei in numar de sapte, cel putin cate o vena per cadran ocular. Acestea dreneaza deasemenea sangele provenit de la nivelul irisului si corpului ciliar. Vasele vortex parasesc sclera la nivel ecuatorial si se varsa in venele oftalmice superioara si inferioara, care la randul lor vor parasi orbita si vor patrunde in sinusul cavernos.
Cele doua artere ciliare posterioare lungi penetreaza sclera la exteriorul celor posterioare scurte, de o parte si de alta a nervului optic si au fost denumite corespunzator ' temporala si nazala. Mai pot exista si alte artere ciliare posterioare lungi care sa intre prin sclera mult mai anterior. Acestea toate au rol in vascularizatia irisului si a corpului ciliar. Traiectul lor este supracoroid.12