PasConform acestei teorii, fiecare elev trebuie ”ncurajat s” utilizeze tipul de inteligen” preferat, pentru c” oricine are o inclina”ie mai mare c”tre un anumit domeniu ”i ”n acest fel se simt mai im-plica”i, motiva”i, competitivi. Tipurile de inteligen” pot fi dezvoltate pe parcurs vie”ii ”i: deseori dezvoltarea unora implic” ”i dezvoltarea celolalte inteligen”e. Acesta este un argument ca un cadru didactic s” identifice modul fiec”rui copil de inteligen” ”i integrarea de metode, activit”i ce corespund felului specific al copiilor.
Noua educa”ie are o viziune holist” ”i prevede integrarea fiec”rei discipline ”ntr-un ansamblu, re-alizat” prin organizarea interdisciplinar, pluridisciplinar, intradisciplinar, transdiciplinar a activit”ilor. Proiectarea activit”ilor ”ntr-un mod integrat vine ”n consens cu aceast” orientare ”i r”spunde ”nclin”iilor diferite ale copiilor conforme ”i cu teoriei inteligen”elor multiple.proiectarea activit”ilor ”n form” inegrat” ofer” ”ansa pre”colarilor s” se desf”oare liber, creativ, sunt stimula”i deoarece sunt conforme prin diversitatea lor cu specificul fiec”ruia.
Activit”ile matematice realizate interdisciplinar stimuleaz” interesul pre”colarilor fa” de ma-tematic” ”i astfel corelarea metodelor specifice unei alte dicipline cu metodele specifice matematicii vin ”n sprijinul tipului fiec”rui tip de inteligen”, conform teoriei inteligen”elor multiple, astfel, ma-tematica poate fi ”nv”at” ”n felul fiec”ruia de oricine.
Al”turi de teoria inteligen”elor multiple (Gardner) la valorificarea cercet”rii pedagogice contribuie prin interpretarea teoriilor psihologice, teoria constructivismului structural-genetic (Pia-get), teoria sociocultural” (L. V”gotski, J. Bruner) ”i nu ”n ultimul r”nd al”turi de teoria lui Gardner este ”i teoria inteligen”ei emo”ionale (D. Goldman).
Un impact deosebit asupra educa”iei a avut-o teoria lui Piaget ce a devenit important” pentru ed-ucatori deoarece formulez” o teorie despre modul de dezvoltare al g”ndirii de la na”tere p”n” la ma-turitate. Educatorul ”i proiecteaz” ”ntregul demers didactic conform stadiului de dezvoltare la care se afl” copilul. Cunoa”terea tr”s”turilor cognitive ale elevilor de c”tre cadrul didactic ”l determin” pe acesta s” adapteze ”ntreagul proces la aceste tr”s”turi din diversele etape de dezvoltare. Pentru pro-cesul de ”n”elegere a lumii, Piaget sus”ine c” subiectul se reconstruie”te continu prin procesul de re-flectare continu” a obiectelor ”i fenomenelor p”n” ce copilul atinge perspectiva adultului. Procesul de construc”ie a realului este de fapt o adaptare continu” a copilului la mediul ”nconjur”tor realizat prin dou” secven”e de asimilare ”i acomodare. Orice informa”ie nou” venit” din exterior este asimilat” ”n structura existent” ”i apoi prin inserarea ei ”n vechea structur” se transform” ”n una nou”, aceasta include elementul nou ”mpreun” cu toate conexiunile aferente.
Dar, omul nu este numai un cunosc”tor ci el este un creator de cultur” ”i un om al cet”ii iar dup” al doilea r”zboi mondial s-a dorit s” se construiasc” o societate bun” ”i interesul pentru studiul naturii modernit”ii, a calit”ii vie”ii, au fost fundamentul ”tiin”elor sociale de azi.
Cu impact pentru educa”ie, ”n aceast” orientare sunt teoriile lui Lev V”gotski ”i a lui Jerom Bruner. Ideile lui V”gotski sus”in c” dezvoltarea este interrela”ionat”, ceea ce implic” faptul c” ”nv”area social” se afl” totdeauna ”naintea dezvolt”rii. ”nv”area cognitiv” este un proces dependent de transformarea cuno”tin”elor reglate social ”i mediate. V”gotski a dezvoltat ”i a conceptualizat o teorie numit” ‘zona proximei dezvolt”ri(ZPD)’, dezvoltat” pe cercet”ri privind modul cum copiii rezolv” problem” ce dep”esc nivelul lor curent de dezvoltare. Copilul se poate dezvolta cu ajutorul unui mentor pe o anumit” ”ntindere dat” de v”rsta lui, ”ns” acest lucru cere interac”iune social”. Me-dierea dintre participan”ii la ”nv”are se face prin limbaj ce este un instrument al culturii. Copilul nu numai c” ”n”elege realitatea printr-un mecanism de g”ndire dar prin limbaj exprim” ceea ce a ”nv”at ”i a ”n”eles ”i astfel realitatea pe care a transpus-o ”n limbaj interior este expirimat” prin vorbire ”n limbaj exterior.
Aceast” viziune pune accentul pe ”nv”are ca o construc”ie a sensului experien”elor noastre, expe-rien”a individual” este parte a ”n”elegerii unei persoane construit” din sensurile ce le relev” mediul social.
Aceast” teorie dezvolt” principiul de cooperare dintre actorii implica”i ”n educa”ie ”i pun copilul ”n starea de participant la propria sa formare ”n parteneriat cu profesorul, cu grupul din care face parte, inclusiv ”n mediile online. Educatorul ”n aceast” perspectiv” devine un adev”rat formator ci nu numai un transmi”tor de cuno”tiin”e, deoarece rolul s”u este de a contribui la dezvoltarea formelor superioare de comportament ale copilului: deprinderi, reac”ii optime ”n diferite situa”ii contextuale, intelectuale, ”n u”urin”a propriei exprim”ri, atitudini pozitive asupra aspectelor socio-culturale, creativitate, inventivitate, motiva”ie, etc.
Asemenea ”i Jerom Bruner dezvolt” ”i aplic” ideile Lev V”gotski ”n educa”ie fiind convins c”, este imposibil de conceput dezvoltarea uman” altfel dec”t ca pe un proces de asisten”, de colaborare ”ntre copil adult, acesta din urm” av”nd rol de mediator al culturii. Achizi”iile speciei umane nu se realizeaz” numai prin modific”ri organice ci ”i ”n ”nsu”irea ”i deprinderea fenomenelor de cultur”: limba, sistemul de valori, tradi”iile.
”n sprijinul aceste teorii vine filosofia asupra educa”iei a lui Dewey, care afirm” c” activi-t”ile educative trebuie s” fie apropiate de natura activit”ilor umane, copilul trebuie ‘s” ”nve”e f”c”nd ‘, copilul trebuie s” participe la propria ”nv”are chiar dac” acest fapt necesit” mai mult timp ”i energie. Predarea-”nv”area nu trebuie sa fie realizat” numai de explica”ii verbale ci ”nso”it” de imagini, experimente, activit”i practice ce pun copilul ”n pozi”ia de cercet”tor ”i participant la cuno-a”tere.
Cea mai important” lucrare a acestuia cu aspecte pedagogice este ‘Democra”ie ”i educa”ie’ ”n care este abordat” ”ntreaga problematic” a sistemului educa”ional iar Dewey propune o ”coal” centrat” pe elev ”i ”ntreg procesul-educativ s” fie tratat at”t sociologic c”t ”i psihologic.Dewey aduce solu”ia salvatoare ”n care ‘experien”a spontan” a copilului’ trebuie valorificat” din punct de vedere pedagogic at”t psihologic c”t ”i social, dep”ind at”t limitele tradi”ionale c”t ”i limitelor celor dou” curente de abordare a educa”ie psihologic” ”i sociologic”.
El anticipeaz” paradigma curriculumului de ast”zi ”i propune reorganizarea ”nv”rii pe dou” principii de proiectare ”i realizare a educa”iei: principiul continuit”ii experirien”ei copilului ”i prin-cipiul interac”iunii.
Din aceast” scurt” prezentare a Noi Educa”ii redefine”te ”ntregul demers didactic: ”n primul r”nd copilul nu mai este pasiv ci participant la propria formare, este invitat s” experimenteze, s” aplice, s” manipileze obiectele sau alte materiale s” se integreze ”n grupul din care face parte.
Profesorul ”n fa”a acestor provoc”ri trebuie s” ”mbine cu ingeniozitate ”i creativitate metodele tradi”ionale cu cele ale noii orient”ri, metode activ-participative, metode ”nv”rii prin descoperire, metode creative care urm”resc implicarea elevului ”n ”nv”are, valorificarea valen”elor formative ale cooper”rii ”i interac”iunii cu ceilal”i ”ntr-un mediu de ”nv”are stimulativ, crearea de situa”ii de ”nv”are str”ns legate de situa”iile de via” ”i de problemele cu care se confrunt” copilul ”n mod obi”nuit ”i dezvoltarea deopotriv” a g”ndirii critice ”i a creativit”ii ”n abordarea problemelor de cunoa”tere.
te your text in here…