Defini”ie Senzori Social
Conform etimologiei sale [1], cuv”ntul "senzor" deriv” din cuv”ntul latin "sensus" care ”nseamn” "sentiment" sau "sens" . ”n sensul folosit in acest moment, cuv”ntul "senzor" desemneaz” un dispozitiv mecanic, electric, electronic sau electromecanic care este sensibil la diferiti stimuli sau condi”ii de mediu ”i transmite valorilor parametrilor fizici sau varia”iile unui instrument de control pentru a interpreta ”i utiliza datele [ 2].
Un senzor este partea central” a sistemului tripartit "consumator – senzor – stimuli" ”i ac”ioneaz” ca un traductor prin transformarea anumitor propriet”i m”surabile ale entit”ilor din lumea real”, cum ar fi pozi”ia, durata sau nivelul de energie (fie ea electric”, magnetic” sau mecanic”), ”n semnale electrice.
In figura 1 este demonstrat rolul unui senzor ”n procesul de conversie a energiei. Sensorul situat la limita dintre mediul fizic ”i cel abstractiv, faciliteaz” m”surarea diferitelor forme de energie sau a valorilor concrete, de exemplu, greutate, mi”care sau rezisten”, prin utilizarea unit”ilor de scal” predefinite, permi”nd astfel o decizie pe baza lor pe m”sur” ce fluctueaz”. Ulterior, cuantificarea, ”n principal sub forma unei reprezent”ri matematice codificat” ”n semnale electrice, este transmis” observatorului (observatorilor) interesa”i prin diferite mijloace care declan”eaz” ac”iuni ulterioare. De exemplu, un senzor de fum poate ”ntruchipa o alarm” care, odat” ce un anumit nivel de fum este detectat, producand un sunet care s” avertizeze despre problem” sau, alternativ, trimitand un semnal c”tre un centru de supraveghere.
Fig 1:Schem” pentru senzorul comun: condi”iile externe (sau stimulii) declan”eaz” o anumit” reac”ie chimic” sau fizic” ”n interiorul senzorului;apoi efectele sale sunt m”surate ”i transmise sub form” de semnale electrice
Notiunea de senzor poate fi regasit” si ”n biologie. Corpul uman este un sistem de organe senzoriale, de exemplu: ochii, urechile, limba, pielea ”i nasul, care ac”ioneaz” ca receptori ai stimulilor externi ai lumii fizice ”i, ”n continuare, prin c”i neuronale transmit informa”iile acelei p”r”i a sistemului nervos responsabil cu decodificarea ”i interpretarea informa”iilor. Pe baza acestor date ”i prin utilizarea capacit”ilor sale de ra”ionament, omul poate lua deciziile corespunz”toare. ”ntr-o mare m”sur”, actualul ansamblu tripartit "consumator – senzor – stimuli" simuleaz” comportamentul sistemului senzorial uman care este compus din creier (sau cortexul specific al creierului responsabil pentru analiza informa”iilor) ”i organul senzorial care transmite stimulii percepu”i prin neuroni senzoriale adiacenti (c”i neuronale) sub form” de semnale electronice.
In literatura de specialitate sunt o serie de definitii ale senzorului social, acesta fiind un nou concept ce deriva din senzorii fizici localizati in lumea reala. Desi este utilizat ”n multe abord”ri ”i are forme diferite, senzorul social are aceea”i caracteristic”, adic” ofer” informa”ii sociale privind un individ sau un grup de indivizi.
Miluzzo ”i colab. [3] definesc senzorul social ca un ‘proces ”n care senzorii prezen”i ”n dispozitivul mobil sunt exploata”i pentru a deduce date despre activit”ile oamenilor’. Aceast” defini”ie a sensorului social a fost extinsa de Rosi si colab. [4] care au luat ‘n considerare ca orice surs” de informa”ie care poate fi identificat” ”n re”eaua social” modern” ”i ”n instrumentele Web care exprim” o anumit” situa”ie sau fapt despre utilizatori (de exemplu preferin”ele sau activit”ile programate) ”i mediile lor sociale’. Exemple explicite de senzori sociali includ post”rile Twitter, actualiz”rile de stare Facebook sau fotografiile postate pe Flickr. Cu toate acestea, chiar ceea ce caut” un utilizator pe Google sau ceea ce cump”r” online poate fi implicit considerat un fel de senzor social, dac” este utilizat ”n acest scop.
Olguin ”i Pentland [5] aleg ca senzori sociali ”i, astfel, ca surs” de date sociale, senzori de re”ea purta”i pe corp, cuprinz”nd accelerometre, microfon, senzor Bluetooth ”i senzor IR, care m”soar” mai multe caracteristici: volumul discutiei sau distan”a p”n” la baza cea mai apropiat”, pentru a fi utilizat” ”n continuare pentru a face diferite inferen”e, de exemplu recunoasterea activitatii ”n curs sau loca”ia aproximativa. Este de remarcat faptul c” solu”ia lor pentru capturarea diferitelor indici sociali umani este hibrid”, combinand senzori hardware dedica”i cu algoritmi pentru a deduce din datele furnizate, neglij”nd faptul c” dispozitivele generice ”ncorporeaz” deja acela”i tip de senzori fizici ”i c” de asemena alte surse de informa”ii sociale sunt disponibile.
Vasudevan ”i colab.[6] au aplicat conceptul de senzor social in programele de televiziune. Ei au folosit un senzor social proiectat pentru discutarea ”i propagarea ”n timp real a social media (cum ar fi Tweeter) pentru a determina punctul de v”rf ‘fierbinte’ al social media cu scopul de a recomanda un anumit program TV. De”i acest mecanism poate poten”ial determina un numar crescut de utilizatori de re”ele sociale pentru a participa la o emisiune TV ”n timp real, este potrivit doar pentru vizionarea intercalat”.
Sakaki [7] ”i colab. au folosit c”mpul caracteristic pentru Twitter pentru a studia interac”iunile ”n timp real ”n timpul unui eveniment cu cutremur. Ei au folosit un sistem de cuvinte cheie pentru Tweets, un num”r de cuvinte ”i contextele lor pentru a construi un model pentru calculul centrului de localizare a evenimentului ”i probabilitatea de urm”rire. Ei au considerat fiecare utilizator Twitter drept senzor ”i au aplicat filtrarea tip Kalman pentru estimarea loca”iei. ”n urma acestei lucr”ri, ”n 2013, Sakaki si colab. [8] au propus o metod” de extragere a informa”iilor de trafic ”n timp real de la senzorii sociali aflati ”n social media. Senzorii sociali au extras informa”ii din mediile sociale prin clasificarea pe baz” de text, coordonate geografice ”i evenimente importante din trafic pentru a oferi sfaturi ”n timp real privind conducerea.
Rachuri ”i colab. [9] vizeaz” studierea comportamentului utilizatorilor ”i a interac”iunilor acestora cu alte persoane ”ntr-un cadru de birou. Senzorii integra”i in smartphone-uri sunt considera”i senzori sociali pentru a transmite mai departe datele colectate cu scopul de a fi interpretate. Astfel se poate remarca caracterul nespecializat, deoarece acestea sunt deja prezente ”ntr-un dispozitiv de uz general, posibil mai fezabil dec”t un dispozitiv creat special dispozitiv pentru a captura diverse set”ri, inutil pentru alte scopuri.
Achrekar ”i colab. [10] propun utilizarea postarilor de pe Twitter pentru a prezice nivelul activit”ii de grip” ”ntr-o anumit” regiune geografic”, iar persoanele care posteaz” con”inut sunt considerate senzori sociali.
Mai mult, Google Flu Trends [11] [12] [13] este un serviciu oferit de Google cu scopul de monitoriza anumi”i termeni de c”utare cu scopul de a estima activitatea de grip” ”n anumite regiuni ale lumii. De asemenea, serviciul de c”utare Google este privit ca un senzor social ”i unii dintre termenii c”uta”i utiliz”nd motorul de c”utare web Google este folosit pentru a estima nivelul curent al gripei. Estimarea se bazeaz” pe ideea c” ”n timpul sezonului de grip” se efectueaz” mai multe c”ut”ri legate de grip” ”i, prin urmare, activitatea de grip” poate fi constatat” ”n timp real.
”n concluzie conceptul de senzor social se refer” la un fel de dispozitiv fizic sau aplica”ie software care adun” informa”ii cu nuan”e sociale referitoare la oameni ”i interac”iunile lor cu ceilal”i, precum ”i modele de comportament inten”ionat sau neinten”ionat atunci c”nd se ocup” de al”i oameni, ”n diverse situa”ii de via”, de exemplu, ”n activit”ile de zi cu zi sau la locul de munc”, ”i de a le folosi pentru a atinge anumite obiective. Asocierea acestor dou” cuvinte, sociale ”i senzoriale, este adecvat” deoarece aplica”iile ”i serviciile de ast”zi care sunt menite a fi sociale au un comportament similar cu senzorii comuni.
Cu ajutorul dispozitivelor periferice de ast”zi: smartphone-uri sau tablete conectate la internet, a c”ror utilizare este r”sp”ndit” pe tot parcursul zilei pentru scopuri diferite, de la comunicare (de exemplu, apeluri telefonice sau expedierea mesajelor) la necomunicare (de ex. naviga”ie sau aparat de fotografiat pentru a fotografia) sau cu utilizarea intens” a re”elelor sociale online, o nou” gam” de surse de informa”ii sociale sunt permise reflect”nd p”n” la un anumit punct de informare social” asupra persoanelor. Aceste instrumente nu sunt intrinseci ”i, prin urmare, utilizatorul le utilizeaz” ori de c”te ori consider” necesar; ele pot fi considerate ca un fel de traductoare naturale de atribute, fapte ”i st”ri interne umane. Sub premisa c” utilizatorul este de acord ”i drepturile sale de confiden”ialitate nu sunt ”nc”lcate, datele sociale pot fi transmise serviciilor interesate ”i utilizate ”n diverse scopuri, de exemplu, statistici, recomand”ri de produse, predic”ii sau probleme legate de s”n”tate.
Mod de abordare a senzorului social
Conform interpretarilor din literatura de specialitate,se poate considera ca un senzor social este o entitate virtual” (aplica”ie sau serviciu) care urm”re”te atingerea obiectivelor predefinite ”n numele utilizatorului printr-un serviciu online social ca mijlocitor ”ntre cantitatea mare de informa”iile colectate de la serviciile sociale online subiacente cu privire la utilizatorii acestora ”i la acest utilizator.
Semnalele sociale furnizate de utilizatori prin contribu”ii directe, deliberate (de ex. postarea unei imagini sau a unui status) sau indirect, prin aplica”iile instalate pe dispozitivele mobile, sunt citite, analizate ”i stocate pentru utilizare ulterioar”. Desigur, un utilizator poate contribui cu informa”ii la intervale de timp inconstante ”i cu un anumit grad de inconsecven”, cum ar fi, de exemplu, ”n timpul s”pt”m”nii, cand poate doar s”-”i actualizeze statusul sau la sf”r”itul s”pt”m”nii cand poate s” petreac” mai mult timp coment”nd fotografiile prietenilor, etichetarea propriilor fotografii sau ini”ierea unor discu”ii pe diverse subiecte.
Senzorii pot fi clasifica”i ”n mai multe categorii. ”n prima categorie pot fi incadrati senzorii care reprezinta mijloace de m”surare sau de detectare a stimulilor externi, a condi”iilor sau a altor aspecte fizice ale mediului extern bazate pe reac”ii fizice ”i (sau) chimice care, odat”, au reflectat starea exterioar” conform unei scale predefinite. Reac”iile au loc ”n interiorul senzorului ca r”spuns la condi”iile externe. In aceasta categorie se poate incadra termometrul. Acest instrument de masurare a temperaturii este alcatuit dintr-un rezervor de mercur, sensibil la temperatura ”i un tub ”ngust. Atunci cand temperatura creste, lichidul se extinde si invers, c”nd temperatura scade, volumul se diminueaza. Termometrul electronic functioneaza pe baza unui termoresistor care isi schimba resistenta in functie de schimbarile de temperatura. Resistenta este masurata si convertita in temperatura conform unei scale predefinite.
Cea de-a doua categorie cuprinde senzorii care primesc doar piese de date sub form” de semnale electronice sau unde radio emise de dispozitive specializate ”i apoi le convertesc. Per ansamblu, aceste date sau p”r”i ale acestora nu ofer” informa”ii valoroase, ci sunt decodificate ”i utilizate pentru calcule ulterioare pentru a deduce cuno”tin”e de nivel ”nalt In aceasta categorie se incadreaza senzorul GPS care prime”te pachete de date sincronizate de la sateli”ii disponibili pentru pozi”ia sa pe glob care con”in locatia lor ”i timpul prev”zut de ceasurile atomice ale sateli”ilor de la bord. Mai mult, aceste date sunt folosite pentru a calcula cu precizie ”nalt” pozi”ia dispozitivului senzor propriu-zis. Se poate remarca faptul c” senzorul GPS este doar un receptor al semnalelor radio transmise, dar poate fi considerat si un senzor deoarece converte”te semnalele radio ”n semnale electrice care pot fi interpretate de c”tre consumator sau software. (figura 2)
Figura 2: Senzorul GPS ac”ioneaz” ca un receptor ”i un decodor – recep”ioneaz” undele radio de la satelit, le decodific” ”i le transform” ”n semnale electrice
Astfel se pot observa diferen”ele dintre diferitele tipuri de senzori, comportamentul general al acestora ”i rolul lor este ”ntr-o mare m”sur” similar: o condi”ie extern” declan”eaz” reac”ii chimice sau fizice ”n interiorul senzorului, care sunt abstracte ”n ceea ce prive”te calitatea ”i cantitatea ”i sunt transmise unui observator interesat prin afi”area st”rii m”surate sau printr-un dispozitiv specializat, ”n principal sub form” de semnale electrice.
Senzorii fizici dintr-un mediu din lumea real” sunt ca senzori sociali ”n mediul social media ”i toate produc o cantitate enorm” de date de mediu. Senzorii fizici m”soar” ”i produc date fizice sau chimice, cum ar fi lumina, c”ldura, temperatura ”i umiditatea. Echivalentul colectat de la social media de c”tre senzorii sociali poate include Tweets, utilizatori, loca”ii etc. Mai precis, exemplele de senzori fizici includ un senzor de luminozitate, senzor de temperatur” etc., ”n timp ce senzorii sociali pot include senzori de limb”, senzori de text ”i altele asemenea . Senzorii sociali func”ioneaz” similar cu senzorii fizici, deoarece senzorii diferi”i sunt proiecta”i s” aib” propriile sarcini ”i aplica”ii de detectare. Un senzor social este implementat cu diferite metode analitice ”i genereaz” date derivate pentru o sarcin” analitic” specific”.
”n plus, anumi”i senzori fizici pot con”ine set”ri de parametri care pot fi utilizate pentru a se adapta diferitelor aplica”ii, iar set”rile acestor parametri provin de obicei din cuno”tin”e ”i experien”e anterioare. ”n mod similar, ”n designul senzorului social, prin proiectarea parametric”, acela”i senzor poate fi personalizat pentru a satisface nevoile unei aplica”ii specifice. Experien”a poate fi transmis” de la un caz la altul ”ntr-un cadru diferit. Acest lucru se poate face prin copierea parametrilor seta”i ca set”ri ini”iale, f”c”nd astfel inutil s” porni”i de la zero cu ”ncercare ”i eroare.
Senzorii sociali conform studiului realizat de Wu si Li [14] ”ncearca ‘s” utilizeze caracteristicile ”n timp real ale social media ”i s” transforme datele ”n informa”ii utile pentru aplica”ii specifice’. Corpul principal al unui senzor social poate fi considerat ca o metod” de analiz” a datelor sau pentru utilizatorul social media. ”n schimb, conceptul de senzor social ”n acest studiu[14], nu se refer” numai la proiectarea unei func”ii specifice a unui senzor, ci include ”i caracteristici de capacitate de conectare ”i de gestionare.
Procesul const”, ”n general, ”n trei faze: preg”tirea datelor, analiza datelor ”i prezentarea datelor. Faza de preg”tire a datelor cuprinde ”n general urm”torii pa”i: apari”ia evenimentului, colectarea cuvintelor cheie, stocarea ”i gestionarea datelor, a”teptarea recolt”rii. Faza de analiz” a datelor include preprocesarea ”i analiza datelor, ”n timp ce faza de prezentare a datelor include vizualizarea ”i interpretarea datelor. Conceptul de senzor social este utilizat pentru a ra”ionaliza pa”ii din aceste trei faze. Fiecare senzor adopt” o combina”ie de metode analitice ”n aceste etape ”i func”ioneaz” independent. ”n plus, se ”ncearc” separarea seturilor de date de cazurile de observare pentru o mai bun” administrare ”i reutilizare. Cu alte cuvinte, sistemul folose”te un design centrat pe caz, prezentat ”n Figura 3, care permite anali”tilor s” selecteze tipul de social media (cum ar fi Twitter,Facebook, Flicker), seturile de date ”int” ”i senzorii sociali adecva”i pentru analiz”. Prin adoptarea ”abloanelor de parametri, se poate aplica rapid experien”a altor exper”i la ”nceputul unui nou caz sau chiar se pot crea propriile ”abloane.
Aceasta permite construirea unei platforme pentru o observare particular” a re”elelor sociale de la o gam” larg” de senzori. Mai exact, senzorii utilizati au trei caracteristici: gestionabilitatea, modularitatea ”i reutilizarea. Aceste caracteristici satisfac nevoile analizei multidisciplinare, plug-and-play, transferul de experien” prin reutilizare ”i gestionarea cazurilor. Acest lucru este evidentiat in figura 4.
Figura 4:
‘Modularitatea’ conform Wu si colab. [14] ”nseamn” c” fiecare senzor este un modul reutilizabil derivat din metodele analitice. ”n al doilea r”nd, ”n plus fa” de ‘reutilizarea’ care rezult” din proiectarea modular” a senzorilor sociali, un alt aspect al acestei caracteristici provine din reutilizarea studiului de caz. Set”rile parametrilor ”ntr-un caz tipic pot fi reutilizate prin intermediul mecanismului de ”ablon de parametri. ”n al treilea r”nd, ‘gestionabilitatea’ ofer” un mediu de analiz” u”or de utilizat pentru stabilirea ”i gestionarea cazurilor observate, ”abloanele de parametri, selec”ia senzorilor ”i capacitatea de a salva ”i publica rezultatele.
Wu si colab. [14] propun un design pentru arhitectura de sistem a senzorului social. Un senzor social a fost dezmembrat ”n componente, fiecare av”nd sarcina ”i scopul propriu. Toate componentele colaboreaz” ”mpreun” pentru a construi ”ntreaga arhitectur” a senzorilor sociali.( figura 5)
Ast”zi, o gam” larg” de medii sociale sunt disponibile (Faceboook, Tweetet, Ficler), iar tipurile de date ”i obiectivele de analiz” sunt de obicei diferite. Sursele de date(Data source- ds) se refer” la tipul de social media. ”n aceast” cercetare Wu si Li [14] au folosit Twitter ca exemplu de surs” de date pentru a stabili cazurile de observa”ie. Dou” exemple de surse de date cu mai multe seturi de date asociate sunt dS1{d1, d2,d3} ”i dS2{d4, d5}.
”ntr-un caz tipic de examinare, cercet”torii aleg de obicei un eveniment ca tem” de cercetare folosit si pentru investiga”ii ulterioare. Un cercet”tor este notat ca R, un caz de observa”ie este notat ca p. Astfel,pR={p1,p2,..pn-1,pn} reprezint” cazurile observate de R.
Un caz de observa”ie este definit prin mai mul”i parametri. De exemplu, sursa de date este notat” cu ds, setul de date este notat cu d, setul de senzori sociali este notat cun s=(s1, s2, …,sn-1,sn), timpii de ”nceput ”i sf”r”itul setului de date care definesc intervalul de timp pentru analiz” sunt nota”i cu Ts ”i respectiv Te. ”n timp ce ds ”i d sunt variabile cu valoare unic”, s pot avea mai multe op”iuni. Cercet”torii pot pune ”ntreb”ri de genul "ce-ar fi" dac” efectueaz” ”n mod repetat experimente de analiz” a datelor cu seturi diferite de set”ri de parametri.
In opinia lui Wu si colab. [14],odat” ce sunt cazurile de observare ”i senzorii parametrizabili, ”n acela”i caz, se pot alege diferite metode analitice, iar pentru aceea”i metod” analitic”, cercet”torii pot chiar s” aleag” diferite set”ri de parametri pe baza experien”ei ”i explor”rii lor. Asadar, parametrii unui caz pot fi ”ncorpora”i ”ntr-un ”ablon de parametru, a”a cum se arat” ”n Figura 6, care includ set”ri cum ar fi ds (surse de date), d(seturi de date), Ts(timp de pornire pentru analiz”) ), setul de grupuri de senzori selecta”i {s1,s2,…,sn-1,sn}, ”i set”rile parametrilor pentru fiecare senzor individual. De asemenea, se pot seta ”i drepturile de acces ale fiec”rui ”ablon (caz sau senzor) privat sau public. Setarea implicit” de acces pentru un ”ablon este privat”, dar poate fi modificat” la accesul public atunci c”nd utilizatorii consider” c” acest lucru este adecvat.
Figura 6: Exemplu de sablon de parametru
Un set de date este achizi”ionat de la o surs” de date prin procesul de colectare a datelor cu condi”ii specifice de interogare, cum ar fi hashtag-uri ”i intervale de timp. Un grup de seturi de date, notat cu dp, este un loc comun pentru stocarea seturilor de date ”ntr-un caz de observa”ie. ”n aceast” cercetare {14}, s-a folosit o baz” de date pentru stocarea seturilor de date. ”n fiecare caz de observa”ie, se poate modifica sursa de date select”nd un tip de suport social adecvat ”i apoi seturile de date din grupul de date dat.
Senzorul, notat cu s, este un modul analitic conceput pentru un scop specific. Fiecare senzor este proiectat pe baza unei abord”ri modulare, astfel ”nc”t s” se faciliteze utilizarea cu diverse metode analitice pentru a satisface cerin”ele studiilor sociale. Pentru a fi autonom, de”i nu este necesar, un senzor este proiectat ”n mod obi”nuit cu o vizualizare adecvat” pentru a facilita analiza. Fiecare senzor este independent ”i nu afecteaz” al”i senzori. Fiecare senzor din proiect trebuie s” includ” trei module: preprocesarea datelor, analiza datelor ”i vizualizarea datelor. ”n plus, cele trei module trebuie s” fie simplificate pentru a evita schimburile de date externe manual.
Conceptul de proiectare a senzorilor ”i bazinului de senzori este reprezentat ”n Figura 7. Un senzor s porne”te calculul analitic introduc”nd mai ”nt”i stadiul de preprocesare a datelor ”n care se ob”ine d de la dp ”i apoi dob”nde”te datele ”n intervalele dintre Ts ”i Te setat in p. Apoi, ”n func”ie de tipul de metod” analitic” utilizat” ”n senzor, caracteristicile de date dorite, cum ar fi textele de con”inut din Tweet-uri, vor fi extrase automat ”i trimise la urm”toarea etap”: analiza datelor.
”n etapa de analiz” a datelor, pe baza designului algoritmic al senzorului, datele vor fi analizate ”i salvate ”napoi la stocarea independent” a senzorului.
”n cea de-a treia etap”, datele ob”inute dup” prelucrarea analitic” vor fi vizualizate ”n func”ie de tipul de date ”i de designul senzorului. De obicei, interog”rile interactive ”i afi”area ”n timp real sunt preferate pentru feedback-ul instantaneu. ”n plus, deoarece etapa de analiz” a datelor este etapa cea mai consumatoare de timp, calculul ”n aceast” etap” este setat implicit ”n fundal, astfel ”nc”t utilizatorii s” poat” vizualiza rezultatele anterioare sau par”iale ”n timp ce noile rezultate analitice sunt procesate.
In acest studiu Wu si colab. [14] au implementat dou” tipuri de senzori: Senzor de Limb” (Language Sensor) ”i Senzor de Text(Text Sensor). Senzorul de limb”, a”a cum se arat” ”n figura 8, a fost conceput pentru a detecta limba utilizat” ”ntr-un Tweet.
Figura 8: Rezultatele vizualiz”rii probelor senzorului lingvistic
Senzorul lingvistic poate fi folosit pentru analiza Tweet-urilor despre discu”iile interregionale, cum ar fi despre alegerile preziden”iale din Taiwan, revolu”ia umbrel” ”n Hong Kong, protestele anti-China din Vietnam etc. Senzorul lingvistic poate fi folosit pentru a automatiza analiza statistic” din Tweets de c”tre diferite comunit”i lingvistice ”i ofer” un studiu comparativ. Detectarea nu este banal” deoarece mai multe limbi pot fi folosite ”n diferite p”r”i ale unui Tweet. ”n implementarea folosita de Wu si Li[14], senzorul accept” identificarea limbii pentru chinez” tradi”ional” (zh-TW), chinez” simplificat” (zh), cantonez” (gh), englez” (en), japonez” (ja), coreean” (kr) ”i alte limbi. Detectarea limbajului utilizat ”ntr-un Tweet poate fi bazat” pe diferite p”r”i ale unui tweet, cum ar fi con”inutul ”ntregului corp, postul general de r”spuns ”i referin”a @ RT / @mention.
Metoda de detec”ie a fost pus” ”n aplicare ”i s-a dovedit a avea o precizie medie de 0,94 pentru acordul inter-coder ”i o fiabilitate compus” de 0,98.
Senzorul de text, a”a cum se arat” ”n figura 9, este un alt senzor social care a fost implementat ”n sistemul propus de Wu si Lin[14]. Acesta con”ine mai multe tipuri de metode de extragere a textului, cum ar fi segmentarea, statisticile frecven”ei cuvintelor ”i analiza de coapari”ie, pentru analizarea con”inutului textului ”ntr-un tweet. Senzorul poate fi, de asemenea, utilizat pentru analiza seriei de timp pe diverse elemente de date ”i afi”eaz” rela”iile de coapari”ie ”ntr-o re”ea de lucru.
Figura 9. Vizualizarea probelor rezultatelor senzorului de text
Senzorii sociali din aceast” lucrare[14] au fost implementa”i ca un sistem bazat pe web, care permite utilizatorilor s” fac” analiza printr-un browser web. Limbajul de baz” pe partea de server este Java, iar modelul Model View-Controller (MVC) bazat pe SSH (Spring, Struts2, Hibernate) a fost utilizat pentru a proiecta sistemul ca arhitectur” bazat” pe componente. Pe partea clientului, s-a folosit JavaScript, JQuery ”i alte limbi frontale pentru design interactiv ”i s-a adoptat tehnologia AJAX pentru a comunica ”ntre partea clientului ”i partea de server. ”n ceea ce prive”te designul de vizualizare, s-a folosit biblioteci precum HighCharts, d3.js ”i SVG pentru a implementa diverse afi”ri grafice ”n func”ie de analiza necesar” ”n senzorii sociali.
Cu ajutorul acestui tp de sistem, un utilizator poate efectua rapid analiza datelor ”i poate gestiona un studiu de caz prin specificarea surselor de date, ajustarea parametrilor cazului ”i vizualizarea rezultatului imediat. Se poate efectua un studiu de caz prin alegerea unor senzori sociali adecva”i care s” fie extensibili ca un plug-in. Experien”a set”rilor adecvate ale parametrilor pentru un caz poate fi de asemenea salvat” ”ntr-un ”ablon de parametru pentru reutilizare ”n alte studii de caz similare.
…