3.1. PREZENTARE
Relaţiile dintre profesori şi elevi reprezintă modalitatea de interacţionare între cele două părţi desfăşurate cu scopul manifestării unor valori. Aceste relaţii trebuie sa implice in acelasi respect, comunicare,toleranţă dar şi autoritate.
Relaţia profesorului cu elevii este carcaterizata in primul rand prin spiritul de colaborare şi de cooperare bazate pe existenţa unor interese comune. În procesul de formare a unui elev, profesorii au o mare contribuţie, deoarece le insuflă principii elementare în viaţă, acestea fiind percepute diferit de către fiecare persoana, fapt prin care aceasta îşi manifestă individualitatea.
Personalitatea elevilor influenţează modul de abordare al profesorilor, aceştia fiind nevoiţi să îşi modeleze stilul de predare în funcţie de necesităţile lor pentru a putea prelua informaţiile înt-un mod cât mai uşor şi mai accesibil.
,,Managementul educaţiei reprezintă teoria şi practica, ştiinţa şi arta proiectării, organizării, coordonării, evaluării, reglării elementelor activităţii educative (nu numai a resurselor), ca activitate de dezvoltare liberă, integrală, armonioasă, a individualităţii umane, în mod permanent, pentru afirmarea autonomă şi creativă a personalităţii sale, conform idealului stabilit la nivelul politicii educaţionale. Managementul educaţional ar reprezenta o metodologie de abordare globală –optimă –strategică a activităţii de educaţie, dar nu şi un model de conducere a unităţii de bază a sistemului de învăţământ, aplicabil la nivelul organizaţiei şcolare complexe.” (Cristea, 1996)
Managementul educaţional are în vedere realizarea obiectivelor strategice şi operaţionale ale instituţiei şcolare, îndeplinirea misiunii şcolii, expresie a viziunii şi culturii organizaţionale.
Meseria de profesor in unitatile şcolare, în care schimbările se succed din ce în ce mai rapid, solicită din partea acestuia un profil de competenţă complex. Profesorii ar trebui să fie promotorii schimbării în educaţie, fapt ce reclamă din partea acestora un ataşament.
În acest context, lucrarea de faţă îşi propune să evidenţieze stilurile de management adoptate de managerii şcolari şi preşcolari din instituţiile de învăţământ din mediul rural .
Studiul s-a desfășurat în com. Buda, Scoala Gimnziala Buda și a constat în aplicarea a două Chestionare pentru identificarea stilului de conducere. Chestionarul 1 (Anexa nr. 1) a fost aplicat unui număr de 7 cadre didactice din invatamanutul primar si 34 de elevi de clasa a IV –A cu ajutorul Chestionarului 2 ( Anexa nr.2).
Pentru o mai bună culegere şi pentru a garata acurateţea datelor, metoda principală de lucru în această cercetare a fost ancheta prin chestionare, acestea fiind adaptaet. Chestionarul 1 acestei anchete cuprinde un număr de 34 întrebări, Chestionarul 2 un număr de 20 întrebări structurate in trei parti. Ambele chestionare au fost elaborate cu întrebari închise /închise care au facut referire la modul de acţiune şi atitudinile adoptate de către manageri în diferite situaţii. Fiecare întrebare a chestionarului presupunea alegerea răspunsului din scale cu patru si respectiv 5 trepte.
Timpul de completare al chestionarului a fost de 15 minute.
În ceea ce priveşte observaţia, pe întreaga perioadă de desfăşurare a cercetării, subiecţii au fost observaţi în mediul lor de desfăşurare a activităţii. Tot cu ajutorul observaţiei a mai fost reperat şi modul în care profesorii din invatamantul primar interacţionează cu celelalte cadre didactice.
3.2. Organizarea cercetării aplicative
a) Scopul, ipoteza și obiectivele cercetării.
Scopul cercetării este realizarea unei investigații din care să rezulte stilurile de conducere ale claselor de elevi in invatamantul primar, care reliefează impactul avut atât asupra procesului instructiv- educativ, asupra climatului organizational cât și a celui socio-afectiv într-o instituție de învățământ.
Ipoteza cercetarii.
Calitatea procesului instructiv- educativ, a climatului organizational si a celui socio- afectiv sunt definite de stilul de conducere a clasei de elevi adoptat de fiecare profesor in parte.
Obiectivele cercetarii.
O1: Determinarea influenţei pe care o are stilul de conducere al clasei adoptat asupra modului de desfăşurare a procesului instructiv-educativ.
O2: Identificarea gradului de satisfacţie profesională al cadrului didactice si al elevilor în funcţie de stilul de conducere adoptat de către profesor
O3: Identificarea gradului de stimulare intelectuală a cadrelor didactice în funcţie de stilul de conducere adoptat. .
O4: Identificarea stilului de conducere optim procesului instructiv-educativ
3.3. Eșantionul, prelucarea și interpretarea datelor cercetării.
Răspunsurile oferite de către participanţii la studiul întreprins au făcut posibilă determinarea stilului de conducere adoptat de către profesorii pentru invatamat primar în unitatea şcolara aleasa. Eșantionul a fost alcătuit dintr-un număr total de 41 de respondenți, 7 cadre didactice respectiv 34 elevi. În urma analizei datelor culese cu ajutorul chestionarelor administrate au fost obținute rezultatele, prezentate mai jos.Chestionarul 1-aplicat profesorilor pentru învățământ primar
La prima întrebare: Regulile sunt discutate cu elevii înainte de a fi stabilite,2 răspunsuri su fost de acord total,2 –acord parțial,1-neutru , 2 dezacord parțial, niciun rspauns pentru dezacord total.
A doua întrebare : Adaptez lecția cunoștințelor individuale ale elevilor clasei au fost evidențiate 4 răspunsuri de acord total și 3 de acord parțial, fără răspunsuri pentru neutru și dezacord.
Întrebarea numărul patru :Tolerez comportamentul indisciplinat al elevilor?, au fost bifate 5 răspunsuri de dezacord total și 2 de dezacord parțial, și niciunul de neutru sau acord.
În continuare , profesorii au fost întrebați dacă Reușesc să îi determine pe elevi să respecte regulile clasei., la care s-au evidențiat:1 dezacord parțial, 1-neutru,5 acorduri parțiale și niciunul total.
Întrebați dacă clasa trebuie să fie linistită pe parcursul orelor,1 răspuns a fost de dezacord total,4-dezacord parțial,1-neutru,1 acord parțial, niciunul acord total.În ceea ce privește acceptarea tardivă a scuzelor ,1 profesor este în dezacord total,4 dezacord parțial,niciunul nu este neutru, 1 în acord parțial și 1 acord total.
La întrebarea: Atunci când planific lecția las deschise diferite posibilităti pentru desfăsurarea activitătii didactice, răspunsurile au fost:5 acord parțial, 1 dezacord parțial, și 1 acord total, iar : La apariția unei tulburări, reacționez imediat și adecvat situației, astfel încât fluență lecției sănu fie perturbată,6 –acord total și 1-parțial.
Următoarea se referă la reacțiile imediate dacă regulile sunt incălcate:4 răspunsuri –acord total,1acord parțial, și 2-neutru.
La :Am capacitatea de a reacționa adecvat fată de elevii neascultători:5-acord parțial,1 acord total și 1 dezacord parțial, iar la: Nu suport să fiu contrazis de către elevi și devin irascibil sunt 6 dezacorduri totale și 1 parțial.
Pentru: Controlez consecvent respectarea regulilor-răspunsurile au fost:2 dezacord parțial, 1-neutru,2 –acord parțial și 2 acord total.
Întrebarea : Reușesc ca în timpul orelor să mențin liniștea și ordinea în clasă a adus : 1 dezacord total, 1 –partial, 1 neutru, 3 acord parțial și 1acord total, iar la: Solicit adesea elevilor opinia proprie avem 1 dezacord parțial, 1 neutru, 3-acord parțial, 2 acord total.
Profesorii au fost chestionați dacă sunt interesați de problemele personale și experiențele elevilor, răspunzând astfel:3-acord parțial, 4 acord total.Niciunul nu a fost neutru sau în dezacord.
La întrebarea dacă lecția începe totdeauna punctual,1 –dezacord total,3 dezacord parțial,2 neutru, 1 acord prtial.
Următoarea întrebare pune în discuție grija că elevii să fie tot timpul ocupați, iar intervievații sunt:1 în dezacord total, 2 în dezacord parțial, 2 neutri și 2 în acord parțial.
Reușesc ca prin lecțiile ținute să îi mențin interesați pe toți elevii clasei? Răspunsurile au fost 1 în dezacord parțial,5 în acord parțial și 1 în acord total.
Toți profesorii au fost în dezacord total la întrebarea: Mă sustrag adesea de la respectarea regulilor, minimalizând rostul acestora?iar la : Nerespectarea regulilor clasei nu este întotdeauna sanctionată-1-dezacord total, 1 dezacord parțial, 1-neutru, și 4 acord parțial.
6 dezacorduri totale au fost înregistrate pentru: Dacă un elev deranjează lecția îl pedepsesc fără a mai discuta,și 1 în dezacord parțial.
Itemul ,, În timpul lecției nu există perioade de repaus“ a întrunit 4 dezacorduri totale,1 dezacord parțial , 1 acord parțial și 1 acord total. Totodată,cu faptul că întreaga activitate didactică este destinată invătări 3 profesori au fost în dezacord total,2 în dezacord parțial,1 acord parțial și 1 acord total. Pe de altă parte, la materiale didactice,, Materialele selectate sunt relevante, prezintă valențe educative certe și sunt eficient imbinate” s-au înregistrat 1 dezacord total, 1-parțial,4-neutru ai 1 acord parțial, semn ca aici încă mai este de lucru.
Încerc întotdeauna să explic motivele din spatele regulilor și deciziilor mele?Cu această întrebare,2 profesori au fost neutri, 3 în acord parțial și 2-total. Foarte important este și dacă : Realizez imediat dacă elevii nu țin pasul cu mine în timpul lecției.-1 rapuns neutru,4 acord parțial și 2 –acord total și: Îmi rezerv timp pentru a explica incă o dată, anumite lucruri, elevilor care nu au înțeles-3acord parțial și 4-total. La fel de important este și dacă ;Știu exact cum să procedez cu fiecare elev, profesorii situîndu-se 2 în dezacord parțial, 2 neutru și 3 în acord parțial.
La itemul : Sprijin elevii cu performanțe scăzute pentru a înțelege mai bine informațiile predate, 5 profesori sunt parțiala de acord, 2 –total, în timp ce toți profesorii sunt conștienți de propriile calități și defecte.
Elevii știu că pot întrerupe ora dacă au o întrebare relevantă-4 acorduri parțiale și 3 acorduri totale, și în final, Reușesc să îi conving pe elevi de necesitatea activitătilor propuse, 1 dezacord total și 1 dezacord parțial, 3 neutre,și câte un acord parțial și total. Fig 1.Chestionarul 2- aplicat elevilor
În urma administrării Chestionarului 2 celor 34 de elevi ai Scolii Gimnaziale Buda, s-au obținut rezultatele detaliate mai jos în ordinea itemilor.
La itemul: I. Atmosfera din clasa noastră este : cooperantă-29,5 %dintre respondenți au răspuns ,,acord total”20,5%-acord,26,5 au fost în dezacord și 23,5-dezacord total.
În privința atmosferei încurajatoare, 35,3% au fost de acord total, același procent –acord,20,6% nu sunt de acord, restul fiind în dezacord total.În cazul atmosferei prietenoase,38,2% sunt de accord total ,47% de accord,14,8% în dezacord, niciun răspuns nefiind de dezacord total.26,5 sunt de accord total că atmosfera le permite să fie ei înșiși, iar restul de 73,5 sunt de acord.Nimeni nu s-a considerat în dezacord sau dezacord total.41,2% sunt de accord total în privința corectitudinii,55,9 % sunt de accord,2,9% se poziționează în dezacord, și nimeni în dezacord total.Atmosfera sigură a adunat 100% din opinia –acord total.Pe de altă parte,în legătură cu atmosfera relaxantă, 58,8au fost în accord total,26,5 au fost de acord,restul fiind în dezacord, niciun răspuns-dezacord total.38,25 % sunt de acord total că li se permite să-și împărtășească opiiile și sa influențeze deciziile,41,2 % sunt de acord, în timp ce restul sunt în dezacord, dezacord total-0.II .Temele şi munca în clasă sunt: 44 % de accord total pentru accesibile,35,3 % de accord, 11,8% dezacord, restul alegând dezacord total. Despre stimulante, 29,4% de acord total,41,2% de accord,26,5% dezacord, în timp ce restul-dezacord total.Despre noutate interesant-23,5% de accord total,38,23 %sunt de accord,26,5% dezacord total, ceilalți optând pentru dezacord total.Despre utilitate,doar 29,4% sunt de accord total,53% de accord,restul fiind în dezacord; dezacord total, nu s-a selectat niciun răspuns.23,5% sunt de acord total că pot fi provocatoare,41,2% de accord,29,5% -dezacord, restul-dezacord total.III. Profesorul nostru: la nevoie ne oferă atenţie suplimentară 44% dintre elevii chestionați au fost de acord total, același procent de accord,8,9%-dezacord,și un procent foarte mic –dezacord total.Aprope 60% sunt în accord total că arată înțelegere,38% sunt de acord, restul fiind în dezacord, nimeni totuși în dezacord total.29,4% sunt de accord total că dă indicații precise și îi ajută să înțeleagă,47% sunt în accord,20% sunt în dezacord, diferenta în dezacord total. Despre faptul că cunt sprijiniți când au probleme,aproape 60% sunt de accord total,35% sunt de accord, restul pozitionandu -se în dezacord și dezacord total.Elevii consideră că le sunt recunoscute performanțele în următoarele procente:29,5% accord total,58,8% accord,9% dezacord, diferență-dezacord total.Despre faptul că se utliizeaza lucrul pe grupe că metodă pentru a se înțelege mai bine, elevii au bifat:26,5% accord total,58,8-acord,29,5% dezacord, diferență-dezacord total.3.4. Rezultatele cercetării
În urma analizei şi interpretării datelor obţinute din teren, se poate spune că profesorii adopta stiluri diferite :
2 profesori adoptă Stilul directiv:
Mențin controlul asupra deciziilor luate.
Inițiază rezolvarea de probleme și luarea de decizii.
Adoptă regulile și deciziile impreună cu elevii.
Discută problemele cu elevii pană ajung la un consens.
Elevii și colaboratorii sunt responsabili de respectarea regulilor și deciziilor luate
1 profesor adoptă Stilul delegator:
Aduce la cunoștință elevilor soluțiile și deciziile
Comunică unilateral (nu dialoghează cu clasă sau o fac numai cu unii dintre elevi)
Direcționează îndeplinirea acțiunii (dau sarcini).
Supraveghează îndeaproape îndeplinirea deciziilor.
2 profesori adoptă Stilul antrenorial:
Explică de fiecare dată deciziile.
Stabilesc scopul fiecărei acțiuni.
Transfera elevilor adoptarea deciziilor pentru soluționarea problemelor .
2 profesori adoptă Stilul de susținere
Definesc rolurile elevilor și colaboratorilor
Susțin eforturile
Solicită elevilor sugestii .
Totodată au s-au evidențiat și alte caracteristici ale stilurolor de predare:
Supraveghează îndeaproape îndeplinirea deciziilor.
Facilitează și sprijină eforturile elevilor în realizarea sarcinilor și împărțind cu aceștia răspunderea .
Îndrumă și supraveghează nemijlocit realizarea sarcinilor, explică deciziile și solicita sugestii; sprijină progresul.
Concluzii
Tema prezentei lucrări a fost abordată având la bază ideea că managementul clasei este în condițiile generațiilor actuale de elevi o problemă acută cu care profesorii se confruntă incă din invătămantul primar.
Cadrele didactice cu sau fără experientă se lovesc tot mai frecvent de comportamente perturbatoare și de actele de indisciplină în lipsa unor instrumente pentru gestionarea acestor situații. Strategiile manageriale de care dispun profesorii sunt foatre puține, și de multe ori, inadecvate. Astfel identificarea stilurilor manageriale , poate determina o abordare optimă a colectivului de elevi și a comportamentelor perturbatoare.
Conform cercetărilor indicate în primul capitol al lucrării putem concluziona că realizarea unui management eficient al clasei de elevi trebuie să se bazeze pe monitorizarea intensă a procesului didactic, organizarea de lecții coerente și atractive, organizarea ergonomică alsălii de clasă, stabilirea de reguli și rutine la nivelul clasei, cât și comunicarea clară a așteptărilor și oferirea unui feed-back constructiv .
Profesorii și-au construit stiluri diferite de management al clasei, în funcție de propria personalitate și de dinamică colectivului de elevi.
Fiecare dintre aceste stiluri de conducere prezintă însă atât avantaje cât și dezavantaje.
Managerul școlar are mai multe roluri pe care trebuie să le indeplinească la nivel interpersonal, informațional și decizional. Stilul de conducere autoritar poate da rezultate pe termen scurt și este datorat unui control sever. Pe de altă parte, stilul de conducere democratic dă rezultate bune numai pe termen lung,iar stilul permisiv functionează doar în anumite situații , atunci când predomină rutina și nu sunt necesare hotărari importante. Stilul de conducere trebuie să fie adaptat atât la vârstă cât și la caracteristicile colectivului de elevi.
În concluzie , nu este recomandată in cadrul managementului clasei nici o libertate prea mare, dar nici constrângeri . Stilul optim de management, este cel care imbină echilibrat toate stilurile raportate la situație si context.
Bibliography
Cristea, S. (1996). Pedagogie generală.Managementul educației. București: Editura didactică și pedagogică.
http://www.editura.ubbcluj.ro/bd/ebooks/pdf/1854.pdf
Fig.2- I. Atmosfera din clasa noastră este;